Valea Jiului rămâne fără o cale ferată istorică. Alunecările grăbesc sfârșitul liniei Lonea-Petrila

O alunecare de teren a afectat terasamentul căii ferate înguste Lonea-Petrila din Hunedoara, pe care este transportat la Termocentrala Paroșeni cărbunele extras de la mina Lonea. Circulația a fost închisă.

Orașul Petrila și localitatea învecinată Lonea din Hunedoara sunt traversate de o cale ferată minieră construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, care amintește de începuturile mineritului în Valea Jiului.

Calea ferată cu ecartament îngust, de circa cinci kilometri, a fost închisă circulației, după ce a fost afectată de o alunecare de teren.

Linia industrială mai este folosită pentru transportul cărbunelui extras din mina Lonea, spre Termocentrala Paroșeni.

La mijlocul lui martie, pe un sector de câteva zeci de metri din terasament au apărut ravene și denivelări, iar garniturile nu mai pot circula.

Alunecările de teren care fac impracticabilă linia ferată ar putea grăbi închiderea ei, așa cum în 1997 au pus capăt funcționării altei căi ferate din județul Hunedoara, linia Brad - Deva.

Lucrările din zonă ar fi cauzat alunecările de teren

Cristian Roșu, administratorul special în Complexul Energetic Hunedoara, a susținut că problemele legate de stabilitatea dealului au apărut la scurt timp după ce constructorii unui bloc de locuințe sociale, aflat în apropiere de calea ferată, în Petrila, au îndepărtat pilonii de beton ai unui zid de sprijin, de la poalele dealului.

„În urma unor lucrări începute zilele trecute, în apropierea căii ferate pe care noi transportăm cărbunele de la mina Lonea a fost afectată o porțiune de teren pe care se află calea ferată. Un zid de sprijin a fost dezafectat. El era susținut de patru piloni, care au fost mutați, iar în urma mutării pilonilor, au început și terenul să crape și să aibă o cădere lină”, a declarat Cristian Roșu, administratorul special al CEH.

Procesul de stabilizare a terenului va dura mai multe săptămâni, potrivit administratorului special al CEH, iar compania de stat trebuie să găsească soluții alternative pentru transportul cărbunelui, respectiv cu autocamioanele.

Din mina Lonea se extrag zilnic, circa 200 de tone de huilă, folosite de Termocentrala Paroșeni.

Vasile Jurca, primarul orașului Petrila, susține că un zid nou de sprijin va fi construit la poalele dealului. Acesta i-a acuzat pe reprezentanții Complexului Energetic Hunedoara că nu au întreținut corespunzător calea ferată.

„Oamenii din primărie au fost acolo și au constatat că acel canal care ar trebui să asigure drenarea apei pe sub calea ferată este colmatat, canalele sunt înfundate și acum, primăvara, apa s-a infiltrat și a stricat calea. Am mai avut acolo probleme când a plouat și a mișcat terenul. Cred că cei de la Complex au găsit o scuză că noi construim un bloc”, a precizat Vasile Jurca, primarul orașului Petrila, potrivit publicației gddhd.ro, din Valea Jiului. 

În ultimii ani, mai multe incidente au avut loc pe vechea cale ferată. În 2021, un tren cu cărbune a sărit de pe şine, răsturnându-se pe carosabil. Trei dintre cele şase vagoane pline cu huilă, s-au rostogolit, iar altul a rămas înclinat. Și alte garnituri au deraiat în trecut, iar la unele incidente au contribuit și furturile de componente ale căii ferate.

Calea ferată Lonea Petrila, propusă ca monument istoric

Circa 600 de oameni mai lucrează în prezent la Mina Lonea, care, împreună cu mina Lupeni, se află în programul de închidere definitive, stabilit de Guvernul României şi Comisia Europeană.

Lucrările de închidere şi ecologizare din Lupeni şi Lonea vor trebui finalizate cel târziu în anul 2026, iar producţia de cărbune a celor două mine va înceta până la sfârşitul anului 2024, potrivit unei ordonanțe de urgenţă privind decarbonizarea sistemului energetic, eleborată de Ministerul Energiei.

Astfel, de anul viitor, calea ferată minieră își va pierde scopul pentru care a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea. Autoritățile au propus clasificarea ca monument istoric și promovarea ca atracție turistică a tronsonului feroviar de circa șase kilometri, în trecut de 11 kilometri, dintre cele două localități miniere.