Soluţie inedită pentru amfiteatrul antic din Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Cum va arăta Colosseumul din Retezat FOTO

Amfiteatrul antic din Ulpia Traiana Sarmizegetusa va fi restaurat cu ajutorul fondurilor europene. Investiţia va schimba înfăţişarea arenei romane.

O nouă soluţie tehnică a fost aleasă pentru restaurarea amfiteatrului antic din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în urma studiilor efectuate de arheologi.

GALERIE FOTO CU AMFITEATRUL

Iniţial, specialiştii au propus reconstruirea şi înălţarea tribunei oficialităţilor pentru a căpăta înfăţişarea pe care locul o avea în secolul al doilea. Pentru refacerea arenei, urma să fie folosită marmură de la exploatările din zonă, pentru că marmura s-a aflat în componenţa monumentului, dar cu timpul ea a fost luată şi transformată în var.

Se prăbuşesc zidurile din Ulpia Traiana Sarmizegetusa. De ce nu a mai fost restaurat forul oraşului antic VIDEO

Colosseumul de la poalele Retezatului: ce lucrări se fac în arena din Ulpia Traiana Sarmizegetusa FOTO VIDEO

Când va fi restaurat amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Povestea arenei din oraşul împăratului Traian

Studiile necesare elaborării Proiectului tehnic au arătat că vechea structură a amfiteatrului nu ar putea susţine o nouă construcţie peste monument. Astfel, pentru protejarea ruinelor antice, a fost propusă şi avizată de reprezentanţii Ministerului Culturii amenajarea unor tribune pe structuri metalice.

„În urma lucrărilor de proiectare la Amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, lucrare derulată pe fonduri europene, în valoare de cinci milioane euro, proiectantul - Institutul Naţional al Patrimoniului - a propus schimbarea soluţiei tehnice din DALI, acesta obţinând avizul Comisiei Naţionale de Arheologie şi a Comisiei Zonale a Monumentelor nr.12 pentru noua soluţie. Având în vedere acest lucru, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, a emis Autorizaţia de construire nr. 131/23.08.2021, care vizează autorizarea lucrărilor de conservare, restaurare şi punere în valoare a monumentului antic”, informează Alin Ţambă, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara.

Soluţia propusă iniţial, de reconstruire a tribunei, neagreată de specialişti.

În proiect mai sunt prevăzute şi alte lucrări: gazonarea arenei, consolidarea şi reamenajarea zidurilor ei, amenajarea intrărilor, realizarea de scări de acces, pardoseli şi tribune, amenajarea parţială a gradenurilor astfel încât să poată fi folosite pentru diferite evenimente în perioada estivală.

Schiţa proiectului de restaurare a amfiteatrului. Foto: Alin Ţambă.

Potrivit lui Alin Ţambă, execuţia lucrărilor ar putea fi scoasă la licitaţie la începutul anului viitor, astfel încât investiţia pe fonduri europene să poată fi realizată până în decembrie 2023.
 

Ulpia Traiana Sarmizegetusa – oraşul înfiinţat de Traian în Dacia

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost întemeiată de împăratul Traian, din anul 106, şi a fost transformată în capitala noii provincii cucerite de armatele romane. Vechile ruine ale aşezării care a devenit capitala provinciei Dacia ocupă o suprafaţă de peste 30 de hectare la poalele Retezatului şi ale Munţilor Poiana Ruscăi.

Amfiteatrul, imagine aeriană. MCDR.

Complexul arheologic se află în apropiere de Haţeg şi de vechile Porţi de Fier ale Transilvaniei, într-o zonă de importanţă strategică în care au avut loc de-a lungul secolelor mai multe bătălii sângeroase. Arheologii susţin că doar cinci la sută din suprafaţa oraşului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost cercetată în detaliu. Ruinele capitalei romane dezvăluie un fost oraş cosmopolit şi înfloritor din Antichitate, o aşezare de lux, în care trăiau peste 20.000 de oameni, cu o mulţime de clădiri administrative şi palate impozante, cu temple închinate zeităţilor romane, şi cu un amfiteatru care putea primi peste 5.000 de spectatori.

Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa. ADEVĂRUL

Amfiteatrul antic a fost cercetat sistematic pentru prima dată de Societatea de istorie şi arheologie a judeţului Hunedoara, care coordona lucrările din 1882 - 1883 de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, iar în anii ’30 a fost decopertat complet.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Oraşe dispărute din România. Povestea celor două Sarmizegetusa: oraşul regilor daci şi capitala întemeiată de romani

Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai puţin ştiute pe care ni le-au lăsat moştenire strămoşii noştri

Cele 10 secrete ale Sarmizegetusei Regia: cum a fost cucerită şi distrusă de romani, ce înseamnă Decebalvs per Scorilo şi misterele sanctuarelor solare

Misterul amfiteatrului de la Micia, arena de pe malul Mureşului unde luptau gladiatorii şi sălbăticiunile VIDEO

VIDEO Micia, oraşul antic plin de enigme, aflat în atenţia UNESCO, dar lăsat de izbelişte de români

Ştirea care a făcut înconjurul lumii. Cum a fost „descoperită“ Sarmizegetusa Regia, adevărata capitală a Daciei

Secretele carierei de andezit a dacilor. Roca vulcanică din Sarmizegetusa Regia, adusă de la zeci de kilometri VIDEO

Sarmizegetusa Regia, afundată în zăpadă. Drumul spre cetatea dacică este extrem de dificil

A doua cădere a Sarmizegetusei Regia. De ce s-a degradat rapid cel mai valoros sit antic din România

Cetatea dacică apărată de 20 de turnuri. Arheolog: „Treci dintr-o lume în alta, dintr-o dimensiune în alta, pe nesimţite“

Curiozităţi din viaţa intimă a romanilor. De ce prostituatele erau atât de populare în Roma antică