Satul ascuns în nori, din ținutul dacilor. Splendoarea iernii în așezarea arhaică din munți VIDEO
0Urșici, unul dintre cele mai izolate sate din Munții Hunedoarei, se află la capătul unui drum anevoios ce urcă, deasupra norilor, în ținutul cetăților dacice. Așezarea are o priveliște spectaculoasă, însă aici traiul oamenilor este dificil.
Vegheat din depărtare de crestele înzăpezite din Munții Șureanu, Parâng și Retezat, satul Ursici oferă oaspeților săi o priveliște spectaculoasă, mai ales atunci când norii se lasă mai jos de dealurile acoperite de pădure și nămeți.
Pentru cei câțiva localnici care rămân aici, peste iarnă, traiul în așezarea izolată din Munții Șureanu, aflată în împrejurimile cetăților dacice, este dificil.
„Drumul forestier până în sat a fost reparat anul trecut și pietruit pe mai multe porțiuni, însă rămâne greu de parcurs cu mașina pe ultimii trei - patru kilometri, unde pantele sunt mai mari, iar pământul s-a înmuiat din cauza zăpezilor și a ploilor. Panourile solare de pe case nu prea fac față, pentru a ne da curent electric, în timpul iernii, iar apa o aducem de la izvoarele din zonă, unele aflate la cale lungă de casele noastre”, povestește Maria, o localnică din satul Urșici.
Ninsorile din ultimele zile au schimbat înfățișarea satului arhaic de munte, iar puținii călători care ajung aici se pot bucura de zăpadă și de pitorescul așezării.
Satul Urșici, aproape izolat
Ultimii aproape zece kilometri ai drumului până în sat nu au mai fost asfaltați, iar în unele zone, unde drumul învăluie versantul abrupt, șoferii trebuie să fie foarte prudenți pentru a evita accidentele. În alte locuri, vântul a dus la prăbușirea sau îndoirea copacilor peste drum.
Așezarea pastorală înființată pe Platoul Luncanilor (Munții Șureanu), la 900 – 1.000 de metri altitudine, era însuflețită în trecut de aproape 50 de familii, însă în ultimii ani doar trei - patru gospodării au mai fost locuite permanent.
Unele case se află la peste un kilometru de cele ale vecinilor, astfel că oamenii se întâlnesc mai rar.
În satul Urșici, tradiția păstoritului a dăinuit din generație în generație, iar creșterea animalelor a rămas ocupația de bază a puținilor locuitori din satul de munte. Urșii și lupii fac și ei parte din peisajul sălbatic al pădurilor care înconjoară satul de munte.
„Vara nu prea am avut de lucru cu lupii, dar spre toamnă au început să apară. Au făcut ravagii uneori, printre oi”, relata Barbu, un cioban din Urșici.
Câinii ciobănești, ajutor împotriva sălbăticiunilor
Mai mulți câini ciobănești, lăsați să cutreiere în voie dealurile satului, în apropierea stânelor, reușesc să țină, însă, pericolul la distanță.
În județul Hunedoara, și locuitorii altor sate din munți întâmpină iarna cu aceleași lipsuri: drumuri forestiere lungi de 10 – 30 de kilometri, greu de străbătut din cauza noroaielor, lipsuri în ce privește alimentarea cu apă și curent electric, o populație vârstnică și împuținată în ultimii ani.