Video Sate arhaice din Ținutul Pădurenilor, reanimate cu fonduri UE. Sunt restaurate 16 case vechi VIDEO

Două comune din Ținutul Pădurenilor Hunedoara își restaurează 16 case arhaice, pentru a le transforma în atracții turistice, incluse în „Ruta satelor cu arhitectură tradițională”.

Comunele Lelese și Bunila din Hunedoara au obținut finanțări europene pentru restaurarea a 16 case tradiționale care vor fi incluse în circuitul turistic „Ruta satelor cu arhitectură tradițională”. Lucrările de reabilitare vor avea lor etapizat, însă ar putea începe în acest an. 

Mic istoric al Pădurenilor

Mai puțin de 400 de oameni locuiesc în fiecare dintre comunele Lelese și Bunila, din Ținutul Pădurenilor Hunedoara. Cele două așezări aflate la circa 30 de kilometri de Hunedoara, în Munții Poiana Ruscă, cuprind câteva dintre satele pitorești din România.

În Ținutul Pădurenilor Hunedoara, numeroase case ridicate la începutul secolului trecut ori în anii ’50 au rămas părăsite de mai multe decenii, deoarece ultimii lor locatari s-au mutat în Hunedoara ori au decedat, iar urmașii acestora nu s-au mai întors în satele natale.

Timpul și-a pus amprenta pe vechile gospodării, iar unele dintre ele s-au ruinat. Cele care au rezistat trecerii anilor și-au păstrat autenticitatea din vremea în care au fost înființate.

Astfel, 16 gospodării din Ținutul Pădurenilor Hunedoara vor fi restaurate și promovate ca obiective turistice pe „Ruta satelor cu arhitectură tradițională”.

Opt dintre ele se află în satul Runcu Mare (comuna Lelese), aflat la 36 de kilometri de Hunedoara, unde locuiesc mai puțin de 100 de oameni.

Opt dintre casele tradiționale din Runcu Mare (video) au fost incluse recent într-un proiect de restaurare și punere în valoare, pentru care Primăria Lelese a obținut fonduri prin Programul Național de Redresare și Reziliență. Lucrările necesare sunt în curs de avizare și vor fi scoase la licitație publică în primăvara acestui an, spune primarul Ciprian Achim.

„Sunt case construite în primii ani ai secolului XX, care și-au păstrat autenticitatea. În urmă cu un secol, când localnicii le-au ridicat, construcția unei case putea dura și cinci ani, pentru că lemnul era cioplit manual și nu erau materialele și uneltele moderne de construcție, ca gaterul. Unele case au fost locuite de bunicii noilor proprietari, care nu le-au adus modificări de-a lungul timpului”, relata Ciprian Achim, primarul comunei Lelese.

Printre clădirile incluse în proiectul „Ruta satelor cu arhitectură tradițională” se află și o moară veche de aproape un secol, aflată la intrarea în satul Runcu Mare. În așezarea aflată pe valea râului Runc, două dintre cele trei biserici au fost renovate anul trecut și ar putea deveni și ele atracții pentru călătorii din Ținutul Pădurenilor Hunedoara.

Cea mai veche dintre bisericile satului, care așteaptă încă punerea în valoare, se află la capătul lui, pe drumul spre Vadu Dobrii și Poiana Răchițelii. A fost ridicată din lemn, în secolul al XIX-lea, pe locul unui lăcaş mult mai vechi, din Evul Mediu.

Satul de marmură revine la viață

Opt case vechi din satele Alun și Bunila (comuna Bunila) au fost și ele cuprinse în „Ruta satelor cu arhitectură tradițională”.

„Conform planificării, în prima parte a acestui an vor fi finalizate studiile de teren și vor fi contractate companiile responsabile de coordonarea șantierelor și desfășurarea lucrărilor de restaurare, urmând ca demararea lucrărilor pentru primele două case incluse în proiect să se deruleze în partea a doua a lui 2023”, a informat Asociația Salvasat, partener al Primăriei comunei Bunila (video), beneficiara finanțării prin programul PNRR.

În satul Alun din Hunedoara (comuna Bunila), aflat la circa 30 de kilometri de Hunedoara, locuiesc mai puțin de zece oameni, iar peste 50 de case clădite pe fundații de marmură și piatră sunt pustii, în cea mai mare parte a anului.

Satul Alun din Hunedoara (video) este cunoscut pentru drumul său de marmură, construit în anii ’60, care coboară de la intrarea în sat, locul unde se află şi cariera de marmură, până la cinci – şase kilometri, în valea Peştişelului, spre Govâjdia, locul unde pornea calea ferată minieră a Hunedoarei.

Cariera de marmură din satul Alun a fost exploatată din secolul al XIX-lea, iar în anii ´80, de la Alun au fost extrase blocuri de marmură folosite la construcţia Casei Poporului. Marmura de Alun a fost folosită în anii ´30, și la înălțarea bisericii unicat a satului, a doua din Alun după bisericuța de lemn veche de peste trei secole. Ambele sunt monumente istorice, conservate şi au devenit atracții turistice pentru oaspeții zonei.

Cariera de marmură din satul Alun a intrat în conservare de la începutul anilor ´90. De atunci, satul s-a depopulat aproape complet.