Istoria fabuloasă a românilor, relatată de „The Times” în 1867: „Sunt convinşi pe deplin că ei sunt descendenţii puri ai vechilor stăpâni ai lumii!”
0În 30 noiembrie 1867, celebrul ziar „The Times” publica un reportaj despre istoria din ultimele două milenii a românilor. Articolul apărea sub semnătura corespondentului din Austria al ”The Times” şi relata despre marile idealuri ale românilor, cel de a fi consideraţi descendenţi puri ai dacilor şi romanilor şi cel de unire a vechilor teritorii stăpânite de daci.
The Times, unul dintre cele mai importante ziare din istoria presei, publica în 30 noiembrie 1867 un reportaj despre marile idealuri ale românilor, aşa cum erau ele văzute de jurnaliştii londonezi.
Articolul scris de corespondentul din Viena al publicaţiei londoneze The Times începea cu o relatare despre situaţia politică agitată din anul 1867, la scurt timp după instalarea la conducerea ţării a principelui Carol I de Hohenzoller. A fost ocazia cu care The Times făcea o incursiune în istoria românilor, pentru a dezvălui marile idealuri (grand idees) ale acestui popor, aşa cum erau văzute la acea vreme.
„Românii au mai mult respect pentru idealurile lor măreţe decât alte popoare. Au două idei măreţe pe care le îmbrăţişează fără a le fi teamă că una intră în contradicţie cu cealaltă”, scriau jurnaliştii de la The Times.
Urmaşii dacilor şi ai romanilor
Prima este inofensivă, relata The Times. „Ca în majoritatea fostelor provincii, în care au înfiinţat colonii, romanii au lăsat în urmă un fel de dialect latin altoit cu limbajul indigen al Daciei, care s-a conservat în Valachia modernă. Istoria ne spune într-adevăr că aceste colonii ale romanilor au fost retrase după ce Traian a intrat în Moesia. Dar cui îi pasă de istorie când are idealuri măreţe. Astfel, valahii sunt convinşi pe deplin că ei sunt descendenţii puri ai vechilor stăpâni ai lumii. Au renunţat la numele de valahi şi l-au adoptat pe cel de români. Şi-au schimbat, de asemenea, vechiul lor alfabet cu cel latin şi au încercat eliminarea pe cât de mult posibil a tuturor elementelor străine din limbajul lor, pe care le înlocuiesc cu expresii latine. Deşi nu au revendicat încă Imperiul Roman cu forţa înaintaşilor lor, această idee sau iluzie nu este dăunătoare, ci produce un lucru bun în aducerea lor mai aproape de Vest”, informa The Times, în 1867.
Idealul unirii vechilor teritorii ale dacilor
Autorul continuă relatarea despre al doilea ideal al românilor, acela de a revendica nu doar Transilvania, ci întregul teritoriu al vechii Dacii, până la râul Tisa, pentru că acesta a aparţinut dacilor.
„Cine a văzut Columna lui Traian din Roma va avea puţine dubii că aceşti valahi, la fel ca şi cei din Moldo-Valahia, sunt descendenţii poporului lui Decebal. Ca şi o caracteristică, înfăţişarea şi îmbrăcămintea prizonierilor daci de pe columnă se păstrează şi astăzi”, scriau cei de la The Times.
Autorul articolului adăuga că Unirea celor două principate române, din 1859, era considerată de români un prim pas în direcţia unui Imperiu Daco – Roman.
Vă recomandăm şi:
În anul 1929, mai multe ziare din Statele Unite ale Americii publicau ştirea că autorităţile din Hunedoara au ridicat o statuie unui cerşetor. Motivul gestului ieşit din comun a fost faptul că hunedoreanul Hahoi Nandras, un boier devenit cerşetor, refuzase să îşi vândă votul maghiarilor la un referendum.
„Este genul de om pe care sovieticii l-ar exila inevitabil în Siberia. Şi totuşi conduce un guvern comunist”, titrau ziarele americane după ce avocatul şi moşierul din Deva fusese impus de sovietici la conducerea primului guvern comunist. Povestea celui mai important om politic din trecutul Hunedoarei devenea astfel, în 1946, subiect de presă în Statele Unite ale Americii.
Hunedoara a intrat pentru prima dată în atenţia celor mai importante ziare occidentale în vara anului 1962, după ce a primit vizita liderului sovietic Nikita Hruşciov. Întreg oraşul şi-a schimbat înfăţişarea pentru a-l onora cum se cuvine pe şeful URSS, considerat unul dintre cei mai influenţi oameni din lume.