Video FOTO Paradisul din Munţii Apuseni. Cum a transformat toamna satele de poveste din Ţara Moţilor
0Toamna transformă cele mai ascunse sate din Munţii Apuseni într-un adevărat paradis. Sunt locuri pitoreşti, cu o istorie aparte, impresionante prin frumuseţea lor.
Mai puţin de 300 de oameni locuiesc în cele nouă sate ale comunei Bulzeştii de sus din Munţii Apuseni. Unele cătune au rămas aproape pustii, au gospodăriile părăsite de ani buni, iar drumurile de munte nu au mai ajuns până la ele. În satele comunelor învecinate, Tomeşti, Blăjeni şi Buceş, aflate în nordul judeţului Hunedoara, la graniţa cu judeţul Alba, au rămas mai mulţi localnici, dar şi aici populaţia împuţinată şi îmbătrânită resimte izolarea.
Locurile din munţi se înfăţişează călătorilor aproape neschimbate de secole, iar în ciuda greutăţilor, oamenii au suficiente motive de mândrie. Trăiesc într-una dintre cele mai pitoreşti zone ale României, Ţara Moţilor, pe care toamna o preschimbă într-un adevărat paradis. Imaginile realizate de Marius Turc arată frumuseţea priveliştilor din satele Munţilor Apuseni.
Moţii sunt o comunitate aparte care trăieşte în satele din ţinuturile înalte ale Munţilor Apuseni. Deşi în mod tradiţional moţii sunt consideraţi doar localnici ai câtorva sate din jurul oraşelor Câmpeni şi Abrud, treptat şi-au luat numele de moţi şi localnicii de pe Valea Crişului Alb, din Ţara Zarandului, zone din judeţele Bihor, Hunedoara, Arad şi Cluj.
Moţii
Despre moţii care trăiesc în Munţii Apuseni se spune că sunt urmaşii direcţi ai dacilor şi chiar ai agatârşilor, populaţie care a locuit cu mult timp înainte de Hristos pe aceste meleaguri. Alţii autori susţin că moţii sunt descendenţii unor triburi celtice, care au populat în Antichitate zonele înalte ale Apusenilor. „Moţii sau Ţopii sunt urmaşii direcţi ai dacilor şi ai coloniilor romane, aduse de împăratul Traian în urma ocupărei Daciei în anul 105 după Christos, în scopul de a o coloniza şi de a putea munci şi exploata cu braţele lor minele de aur din fosta ţară a lui Decebal”, scrie Ion Rusu Abrudeanu, în volumul Moţii, calvarul unui popor eroic, dar nedreptăţit” (1938). Originea acestor comunităţi se pierde în istorie şi stârneşte controverse, dar moţii s-au declarat întotdeauna a fi români şi au respins influenţele unor populaţii străine, preferând să îşi păstreze tradiţiile arhaice şi modul de viaţă simplu, moştenit şi el din strămoşi.
Ţara Moţilor
Ţara Moţilor, cunoscută şi sub numele de „ţara de piatră” cuprinde în întinderea ei satele din Munţii Apuseni. Potrivit tradiţiei, moţii sunt consideraţi locuitorii satelor de munte din judeţul Alba: Avram Iancu, Vidra de Jos, Vidra de Mijloc, Albac, Horea, Neagra, Scărişoara, Ponorel, Secătura, Arieşeni, situate mai sus de oraşul Câmpeni şi în zona Abrudului. Se consideră moţi şi localnici din zona Bradului, dar şi din aşezări de pe valea Crişului Alb, din Ţara Beiuşului sau din judeţul Cluj, înfiinţate de secole în jurul muntelui Găina, un adevărat centru spriritual al acestei comunităţi. Ţara Moţilor cuprinde teritorii din extremităţile judeţelor Alba, Hunedoara, Cluj, Arad şi Bihor, zone de munte cu peisaje impresionante.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Cine sunt moţii? Răspunsul scriitorului Ioan Slavici: „Cea mai nobilă parte a poporului român”