Situaţie gravă în grânarul Moldovei: peste 53.000 de hectare de culturi agricole au fost distruse de secetă
0Este vorba de judeţul Galaţi, care în ultimii 20 de ani a fost pe primul loc în Moldova în privinţa producţiei de cereale. În 2020, însă, situaţia este complet diferită, căci seceta a făcut ravagii în sudul Moldovei, pe fondul lipsei irigaţiilor (care există în mare parte doar pe hârtie).
Evaluarea pagubelor produse de seceta cumplită din ultimele luni a scos la iveală o situaţie foarte gravă în judeţul Galaţi. Direcţia Agricolă Judeţeană (DAJ) Galaţi a centralizat datele din teren pentru 63.517 hectare, iar conform proceselor-verbale rezultate în urma verificărilor au fost declarate calamitate de seceta pedologică nu mai puţin de 53.529 de hectare, reprezentând 84% din suprafaţa semănată în toamnă cu cereale şi plante tehnice.
„Din acest total, cea mai mare suprafaţă a fost însămânţată cu grâu, în toamna anului 2019. Este vorba despre 44.317 hectare, din care 37.642 au fost declarate calamitate – 85%. Situaţia nu se prezintă mai bine nici în cazul culturilor de orz, 11.046 hectare fiind grav afectate de secetă, din cele 12.225 de hectare verificate (90%). În ceea ce priveşte terenurile însămânţate cu rapiţă, 68% din cele 3.586 de hectare centralizate sunt, la rândul lor, calamitate”, a declarat Floricel Dima, directorul executiv al DAJ Galaţi.
Situaţia este cu cât mai alarmantă cu cât, în ultimii cinci ani, judeţul Galaţi a fost practic grânarul Moldovei, obţinând cele mai mari producţii totale de grâu, porumb şi floarea-soarelui dintre cele opt judeţe ale regiunii. Mai mult decât atât, producţia de grâu şi de porumb a depăşit de circa patru ori necesarul intern de consum, o bună parte din surplus mergând către export.
În 2020, însă, situaţia se schimbă fundamental în privinţa producţie de grâu, care conform estimărilor nu va acoperi nici măcar jumătate din necesarul de consum al populaţiei judeţului. Foarte mulţi fermieri au arat deja terenurile cu grâul compromis şi au semănat alte culturi (profitând de ploaia de la sfârşitul lunii mai), însă oamenii spun că nu au nicio garanţie că vor scoate ceva de pe teren.
„Am pierdut 800 de euro pe hectar la grâu, iar acum am pus porumb în loc. Însă deja efectul ploilor din mai s-a dus. Este din nou secetă. Oricum, deficitul de apă din sol era în continuare foarte mare şi după acele ploi. Mă tem că o să pierd din nou investiţia, iar dacă se întâmplă asta nu ştiu cum o voi scoate la capăt. Ne paşte falimentul pe toţi fermierii afectaţi dacă statul nu dă o mână de ajutor”, ne-a spus Petru Marin, administratorul unei ferme agricole din judeţul Galaţi.
În teorie, judeţul Galaţi este „în top” la nivel naţional în privinţa suprafeţelor amenajate pentru irigaţi. Pe hârtie pot fi udate culturile de pe 120.000 de hectare însă realitate este cu totul diferită. De fapt, în ultimii ani s-au irigat până la cel mult 20.000 de hectare de teren, iar în 2020, deşi seceta a fost cumplită, abia s-a ajuns la 27.000 de hectare.
Fermierii spun că, de fapt, aceasta este situaţia reală privind suprafaţa ce se poate uda. Restul amenajărilor pentru irigaţii nu sunt funcţionale (nu au mai fost întreţinute sau chiar componente au fost furate) sau, acolo unde canalele sunt cât de cât utilizabile, fermierii nu deţin echipamentele de udare necesare. Ultima oară când statul român a subvenţionat semnificativ achiziţia de echipamente de udare se întâmpla în 2007, adică acum 13 ani.
La nivel naţional suprafaţa agricolă calamitată până în prezent din cauza secetei se ridică la 1,3 milioane de hectare, în timp ce suprafeţele irigate la nivel naţional abia au ajuns la 240.000 hectare. Judeţele cu suprafeţele calamitate cele mai mari sunt Constanţa (416.000 hectare), Tulcea (129.000 hectare) şi Ialomiţa (123.000 hectare).
Potrivit estimării făcute de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), conţinutul de apă pe profilul de sol 0-100 cm se încadrează în limite scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică şi extremă în peste jumătate din teritoriul României.