Satul cu taxă de drum locală. Cum sunt aşteptaţi camionagii cu chitanţierul la intrarea într-o localitate din Galaţi

Accesul pe drumul comunal care leagă drumul judeţean de balastierele de pe Siret este blocat de o barieră la care stă un angajat al Primăriei cu chitanţierul pregătit. Fiecare cursă este taxată cu 20 de lei, conform unei decizii a Consiliului Local, iar argumentele primarului sunt cât se poate de credibile: camioanele cu pietriş distrug drumurile comunei, deci trebuie să plătească sau să folosească alte rute.

În comuna gălăţeană Umbrăreşti autonomia administraţiei publice a căpătat noi dimensiuni după ce în zonă a fost introdusă o taxă de drum locală, neîntâlnită nicăieri în altă parte.

Potrivit unei decizii a Consiliului local, care se aplică, cu o surprinzătoare discreţie, de 16 ani, orice camion mai greu de 20 de tone este taxat cu 20 de lei pentru fiecare cursă pe care o face pe drumul comunal care leagă balastierele de la Siret (de la Salcia, Siliştea şi Condrea) de drumul naţional DN 25, Galaţi-Tecuci.

Primarul comunei, Stoica Paraschiv spune că ideea nu-i aparţine, dar că o consideră excelentă, căci rezolvă multe prin problemele aşezării.

„Taxa a fost stabilită, prin anul 2000, în timpul fostului primar. Atunci s-a montat şi o barieră, unde există un om care încasează taxa şi notează totul într-un registru.  Evident, nu li se aplică tuturor vehiculelor. Automobilele nu trebuie să plătească nimic, de exemplu. Avem trei balastiere care funcţionează pe raza comunei nostre şi care au drum pe aici”, spune primarul.

Fiecare şofer de camion încărcat cu balast care trece pe la barieră trebuie să achite 20 de lei. „Nu se plăteşte pe zi, ci la fiecare trecere, aşa că o balastieră care are de făcut, să spunem, trei transporturi într-o zi, va cotiza către primărie 60 de lei”, adugă primarul.

Culmea este că firmele care au afaceri cu pietriş în zonă nu se consideră defavorizate, mai ales că există şi alte variante de a ajunge de la balastiere la drumul naţional. Problema este că variantele ocolitoare sunt pe şosele mai proaste sau care ocololesc foarte mult aşa că drumul comunal ce leagă dintre satele Umbrăreşti şi Condrea (unde a fost montată bariera amintită) este preferat de toată lumea.

„Mă costă mai mult motorina ca să ocolesc pe la Barcea. Cel mai bine achit bariera la Umbrăreşti şi economisesc şi timp şi bani”, ne-a spus unul dintre şoferii opriţi la barieră.

„Nu obligăm pe nimeni să aleagă acest drum. Dacă nu doresc să plătească, pot să circule prin altă parte. Dacă trec pe aici, trebuie să contribuie la reparaţia drumului, căci camioanele grele produc cele mai mari stricăciuni.  Ideea este următoare: banii adunaţi la buget se folosesc la întreţinerea drumurilor. Pe timp de vară se strâng lunar până la 20.000 lei la bugetul local din această taxă”, afirmă Stoica Paraschiv.

Interesant este că, lângă barieră, chira din banii încasaţi ca taxă, primăria a amenajat şi un parc, unde se organizează cele mai multe dintre evenimentele care au loc în comună. Mai mult decât atât, paznicul parcului a devenit un fel de „doi în unul” căci se ocupă, pe lângă pază, şi de ridicarea barierei şi de încasarea taxei.

Este de remarcat că starea drumurilor de pe raza comunei Umbrăreşti este de amirat. Mai bine de jumătate dintre drumuri locale (în lungime totală de 50 de kilometri) sunt asfaltate, Umbrăreştiul fiind comuna cu cea mai lungă reţea de drumuri asfaltate din judeţ. Evident, taxa de drum locală nu acoperă decât o mică parte din investiţie, grosul banilor provenind finanţările europene câştigate de comună. În ultimii cinci ani au fost nu mai puţin de patru de astfel de proiecte.