Pepenii verzi pierd teren în „Sahara Olteniei”. Cu ce îi înlocuiesc fermierii: „Muncă mai puțină și câștig mai mare”

În timp ce consumatorii așteaptă încă să apară pe tarabe pepenii de Dăbuleni, piețele fiind pline la această dată cu pepeni din import. Iar în „Sahara Olteniei” fermierii recoltează de zor un alt produs. Vor avea profit, obținut cu muncă mai puțină și chiar și cu o investiție mai mică. „Am fost nevoiți”, spun aceștia.

Renumiții pepeni de Dăbuleni încep să se cultive din ce în ce mai puțin la ei acasă. Chiar anul agricol în curs vine ca o confirmare a alegerii fermierilor. După o iarnă blândă, au venit gerurile din primăvară, urmate de grindina din mai care a distrus culturi întregi. Vremea a fost mai rece decât în anii anteriori până la începutul verii, astfel că de-abia de acum începe recoltatul pepenilor atât de așteptați pe piață. Recolta vine aproape prea târziu pentru un profit bun, piața fiind deja plină cu pepeni din Grecia. 

Fermierii care au intuit tendințele s-au orientat însă spre o altă cultură care promite mult: porumbul zaharat. Se cultivă pe suprafețe din ce în ce mai mari și în Dăbuleni, dar și în Călărași, comuna vecină orașului pepenilor. 

„Are în jur de 20 de centimetri. Anul trecut a fost mai bine. E diferență față de anul acesta. Fiind temperaturile când în scădere, când în creștere, nu au mai avut condiții prielnice să crească. Dar totuși s-au făcut, față de anii trecuți acum au făcut mai mulți <căței>, câte trei, patru. Suprafața pe care am cultivat-o este puțin-puțin mai mare”, spune un fermier din localitatea Călărași.

Temperaturile foarte mari din verile ultimilor ani au pus la grea încercare până și pepenii - o cultură aleasă, cu peste jumătate de secol în urmă, pentru această zonă tocmai pentru că s-a adaptat la structura solulului și la condițiile de climă. În plus, spun fermierii, importurile le compromit profitul.

„Se aduce mult din import. Așa s-a întâmplat și cu cartoful, mai am acolo în jur de 50 de ari rămași nevânduți din cauza prețurilor care au scăzut foarte mult, așa că ne-am gândit să încercăm și cu porumb zaharat. Nu se aduce din import, iar dacă se aduce, se aduce sub altă formă față de al nostru, cules proaspăt și livrat pe piață. Și calitatea e alta, iar anul ăsta chiar se vinde porumbul zaharat”, continuă fermierul.

Pentru porumb și cantitatea de apă folosită este mai mică. „Este și la acesta muncă, de rupt de jos acei căței care cresc de jos, sunt două păpuși și trebuie să rupem una să rămână una singura și, fiind foarte mult, necesită să mai luăm și pe vecini, să mai luăm și pe altcineva să putem să facem aceste munci”, a mai spus fermierul. 

Un alt fermier, tot din Călărași, confirmă că de la un an la altul suprafața cultivată cu pepeni scade, iar cea de porumb zaharat crește. De ce? „Muncă mai puțină și câștig mai mare”, rezumă fermierul.

„Noi o să renunțăm la pepeni pentru porumb”

În curtea unui alt fermier porumbul este deja cles și strâns grămezi. Urmează să fie livrat de acasă, cu preț bun, ceea ce nu se întâmplă aproape niciodată cu pepenii verzi.

„Investiția este mult mai mică, comparativ cu pepenii care necesită investiție mare și ieșim toți o dată pe piață și scade prețul imediat. La porumbul zaharat este investiția mult mai mică și se vinde și repede. În două zile, trei îl vindem. Și cu preț bun. Anul trecut l-am dat în piața Pucheni, la București. Anul ăsta îl dăm la niște domni care au venit și ni-l ia cu 2 lei de acasă. Este mult mai avantajos. Munca nu este la fel de costisitoare”, explică proprietara exploatației.

Lucrurile nu sunt chiar foarte simple nici cu porumbul zaharat, pentru că nici acesta nu se seamănă pur și simplu, cum este cazul culturii de porumb obișnuit. „Prima dată îl semănăm acasă, în solarii, îl punem la ghivece, după care ne ducem în câmp, îl plantăm, îi punem tunel, îi punem folie, agril dacă este devreme. Anul trecut nu i-am pus, dar anul acesta i-am pus și folie și agril, pentru că a fost foarte frig”, dezvăluie femeia.

A ales un porumb dulce, un soi care trebuia să fie gata un pic mai devreme, dar din cauza vremii s-a întârziat. „Suntem mulțumiți. Azi și mâine îl terminăm deja”, mai spune femeia.

La cultura de pepeni verzi forța de muncă necesară este alta. „Necesită mulți oameni la pepeni, să-i și cultivi, să-i și recoltezi. Noi n-avem nici paznic. Plătim și paznic, plătim și om care să ne ajute, în schimb la porumbul zaharat noi, familia noastră - suntem patru care muncim - un hectar de porumb îl muncim fără nicio grijă, nu avem stres că nu găsim lume, că nu... În schimb la pepeni nu se poate așa ceva. Îți trebuie lume, îți trebuie stres, îți trebuie bani ca să pui un hectar de pepeni, să îl faci cum trebuie”, a mai spus femeia.