Şocul trăit de un român plecat demult în Israel, la vederea sinagogii din Constanţa devenite ruină: „Ce n-au reuşit hitleriştii au reuşit autorităţile actuale“
0Vederea sinagogii din Constanţa, aflate în ruină, i-a provocat un şoc teribil unui român plecat în Israel. Yosef Zinn, un artist fotograf şi activist pentru drepturile omului, în vârstă de 77 ani, născut la Gura Humorului în Bucovina, îşi vizitează ţara natală în fiecare an.
Yosef Zinn (77 ani) trăieşte în Israel din 1964, iar amintirile soţiei sale originare din Constanţa l-au îndemnat să meargă să se reculeagă la sinagoga din peninsulă.
Numai că, în loc de lăcaş de cult, Yosef a dat peste o imensă dărâmătură. Din sinagogă au rămas doar coloanele boltite şi ziduri cu vitralii, care privesc spre cerul liber, năpădite de buruieni şi arbuşti.
GALERIE FOTO - SINAGOGA DIN CONSTANŢA
Zinn a trăit o emoţie puternică văzând năruit locul pe care-l cunoştea atât de bine din povestirile soţiei. Cutremurat de cele văzute, s-a sprijinit de zidurile crăpate, promiţându-şi că va începe să lupte el, din Israel, pentru sinagoga din Constanţa.
„Ce n-au reuşit hitleriştii şi legionarii au reuşit autorităţile din zilele noastre. În visul meu cel mai negru n-am crezut că mă aflu în mijlocul Constanţei, în România mea democrată, care este obligată de legile internaţionale ale umanităţii să păstreze o astfel de comoară istorică. Unde sunt toţi cei care trebuie să aibă grijă de ea? Comunitatea evreiască, Primăria, Ministerul Culturii, Guvernul, reprezentanţii minorităţilor?“, a spus Yosef (foto jos).
Familia lui Yosef Zinn a fost deportată din Bucovina în toamna lui 1941 şi dusă, pe jos, în Transnistria, de unde s-a întors în 1945 la Gura Humorului. Bunicii lui au fost executaţi pe drum, pentru că îngreunau deplasarea convoiului, iar mama lui, însărcinată în luna a cincea cu Yosef, a născut la 16 februarie 1942, în cea mai cruntă iarnă, afară, într-un şanţ.
Copilul a supravieţuit, a trecut şi de Holocaust, a ajuns la vârsta de 77 ani fără să bată cabinetele doctorilor, iar acum vrea să vadă sinagoga reparată până închide ochii.
Istoria sinagogii de rit aşkenaz
Sinagoga din Constanţa, situată în zona peninsulară, este una dintre cele mai frumoase edificii de la malul mării, dar nu se află pe lista monumentelor de patrimoniu.
Sinagoga, de rit aşkenaz, a fost construită în 1910, la iniţiativa comunităţii evreieşti conduse de Pincu Şapira. Autorizaţia de construire a fost eliberată pe 9 aprilie 1910, iar proiectul a fost dat spre realizare lui Anghel Păunescu.
Într-o stare dezastruoasă, lăcaşul de cult al evreilor mai stă în picioare printr-o minune, aşteptând intervenţia autorităţilor pentru salvarea sa.
Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România a anunţat la un moment dat că 4 sinagogi (Constanţa, Timişoara, Bucureşti şi Hârlău) vor fi reabilitate. Proiectul de la Constanţa nu s-a concretizat, însă.
Vizitatorii pot admira încă, din afara perimetrului, strălucirea păstrată de edificiu printre ruine. Întregul centru vechi al oraşului este, de altfel, o ruină pe care diferite proiecte edilitare încearcă să o cosmetizeze.
Constanţa a avut două sinagogi: sinagoga în ruină, de rit aşkenaz, de pe strada C.A.Rosetti şi sinagoga de rit sefard ce se afla pe strada Mircea cel Bătrân, în apropierea Bisericii greceşti, care a fost dărâmată după cutremurul din 1977.
A supravieţuit timpurilor aşadar doar sinagoga aşkenază de pe strada C.A.Rosetti. Pentru oficierea slujbelor importante, evreii merg la Bucureşti sau la Tulcea.
Sinagoga din Constanţa Sursa Facebook Edy Rosen
„Domnule primar, am onoarea a vă ruga să binevoiţi a elibera cuvenita autorizare de a construi un templu israelit pe proprietatea comunităţii evreieşti din Constanţa, strada Rosetti, colţ cu Petru Rareş“, se scrie în cererea care există la Arhivele Judeţene Constanţa, care deţine toate proiectele originale ale construcţiei, dar şi fotografii ale vremii cu templul israelit.
„Templul sinagogii va fi de 13 metri înălţime. Pereţii vor fi din piatră sau de cărămidă lucraţi cu mortar de var alb, hidraulic. Pereţii hasnalelor vor fi de zid masiv, de 28 cm grosime, lucraţi cu var hidraulic, cu ciment în interior, asemenea şi fundul hasnalei. Ferestrele parterului se vor putea deschide în afară“, sunt doar câteva din condiţiile impuse în autorizaţia de construire eliberată pe un an.
Sinagoga din Constanţa Sursa Facebook Edy Rosen
În timpul războiului, aici a fost depozit miltar german de armament. Lipsa unor lucrări de întreţinere şi pază au dus în cele din urmă la degradarea gravă a clădirii. Construcţia a fost folosită până în anul 2004.
Expertiza tehnică făcută în urmă cu câţiva ani a stabilit că trebuie să se facă o reabilitare a structurii, prin injectări cu mortar a fisurilor existente în pereţi, bolţi şi arce. Acoperişul este în totalitate prăbuşit şi trebuie reconstruit, prin realizarea de coloane noi şi grinzi de beton armat în locul arcelor construcţiei iniţiale. Au mai rămas fragmente din grinzile longitudinale şi câteva grinzi transversale din lemn. De asemenea, este necesară restaurarea elementelor decorative. Lucrările au fost estimate, la acel timp, la 1 milion euro.
„Lăsată să se prăbuşească metodic, ajutată pe alocuri, pe bază unei reţete aplicate şi altor câtorva edificii cu interes imobiliar din zonă; se dărâma acoperişul, se sparg geamurile, se creează percepţia unei clădiri care stă să cadă. Doar că aceste ziduri şi aceste coloane între care rugăciunile noastre şi ale întregii Comunităţii a Evreilor din Constanţa ajungeau direct în inimi, sprijină acum cerul, şi nu vor să cadă“, descrie Edy Rosen, ghidul lui Yosef prin zona veche a Constanţei.
Pe aceeaşi temă: