Imagini unicat din momentul în care Cazinoul din Constanța este bombardat de nemți în Primul Război Mondial VIDEO

O bombă lansată dintr-un avion german distruge clădirea-simbol de la malul mării în prima conflagrație mondială. Imaginile au fost făcute publice de arhiva națională de filme din Spania „Filmoteca Española“ și difuzate de Comisia Europeană a Dunării.

Actualul Cazinou al Constanţei a fost proiectat de arhitectul Daniel Renard, în stil Art Nouveau. Superba clădire a fost inaugurată la 15 august 1910, în prezenţa Principelui Ferdinand. A fost cel mai mare edificiu de acest fel de pe teritoriul României, care a costat 1.300.000 de lei.

Pe 20 august 1916, când au început bombardamentele asupra Constanţei, Cazinoul a fost folosit de Crucea Roşie pe post de spital de campanie, însă  clădirea a fost bombardată și lovită de schije şi atunci au murit aici 10 oameni.

La 19 noiembrie 1917, Cazinoul a devenit iarăşi functional. În 1934, Daniel Renard a fost chemat pentru reparaţii la Cazinou.

Și în cel de-al Doilea Război Mondial clădirea a fost grav afectată. Din 1941, Cazinoului a devenit gazdă pentru trupele germane care au fost cazate în frumosul edificiu de la malul mării. Din nou, Cazinoul a avut de suferit de pe urma bombardamentelor, dar a fost renovat în anul 1951 cu ajutorul deţinuţilor politic.

Începând din anul 1948, Cazinoul a adăpostit Casa de Cultură a Sindicatelor, iar între anii 1960 şi 1989 a aparţinut ONT Litoral. Ultima reparaţie majoră a Cazinoului a fost făcută între anii 1986 – 1988. Proiectul „Amenajare unitate de alimentaţie publică Cazino Constanţa“ a fost realizat de Institutul de Proiectare Judeţean Constanţa, şeful proiectului fiind arhitectul Mircea Bocunescu.

În prezent, Cazinoul este în plin proces de renovare.

Odată cu începerea lucrărilor de restaurare, în primăvara anului 2020, constructorii au scos la iveală dovezi directe că regimul comunista a folosit deţinuţi politici pentru executarea unor lucrări la Cazinou. Astfel, când s-a decopertat cea de-a doua fereastră-scoică (dinspre mare, similară cu cea dinspre Acvariu), în tencuiala căzută s-a descoperit un petic de sac cu o listă a câtorva deţinuţi politic care au lucrat la reparaţii.

Bucăţica de sac găsită atunci conţinea următorul text: „Acest Cazinou este lucrat de către deţinuţi politici din anul 1951 luna 31 Decembrie. Condusă de Arhitectul Jojea Constantin (de fapt arhitectul Joja Constantin). Echipa de stucatori condusă de Rusu A Ioan, Botoş Dumitru jud Arad, Jercău Constantin, Ciscău Gheorghe, Coraş Ionel, Sava Nicolae, Pop St. Ioan, Vlădescu Ilie, Hosu Petre, Hosu Ghegor, Voicilă Nicolae, Anastasiu Ştefan, Gorbovan Gh., Bamer Fidel şi Morton Iuliu“.

Numele deţinuţilor politic din 1951 sunt scrijelite peste vopseaua a trei grinzi şi unele sunt întărite cu cretă, iar ale celor din 1986 sunt scrise doar cu cretă peste grinzi. Mărturiile supravieţuitorilor au arătat ca în total au fost 100 de deţinuţi politici aduşi din diferite închisori pentru reparaţiile efectuate la clădirea Cazinoului.