Cum a reuşit Constantin Bâzu Cantacuzino să transporte în Italia un prizonier american de rang înalt din România, în timpul războiului

Muzeul Naţional al Aviaţiei Române îi aduce un omagiu lui Constantin Cantacuzino, un AS al cerului, care la sfârşitul lunii august a anului 1944 a avut de îndeplinit o misiune strict secretă: să-l transporte pe prizonierul de război american cu cel mai înalt grad din România.

În după-amiaza zilei de 27 august 1944, un avion de vânătoare avându-l la manşă pe Constantin ”Bâzu” Cantacuzino, asul Aviaţiei Române, a decolat de pe aerodromul de la Popeşti-Leordeni. Misiunea lui era de a-l transporta pe locotenent-colonelul James Alexander Gunn III, prizonierul de război american cel mai înalt în grad din România, în sudul Italiei, pentru a lua contact cu forţele americane de acolo.

Ofiţerul american încercase să se întoarcă la camarazii săi şi în ziua precedentă, dar bombardierul Savoia-Marchetti SM.79 care îl transporta a trebuit să se întoarcă pe aerodromul de la Popeşti-Leordeni, acuzând probleme tehnice. Soluţia salvatoare a venit de la ”Bâzu” Cantacuzino, care s-a oferit să-l transporte la bordul unui avion de vânătoare.

Avionul Messerschmitt Bf 109 G cu numărul de serie 166133 a fost pregătit special pentru această importantă misiune. Pe aeronavă a fost vopsit drapelul Statelor Unite ale Americii, iar echipamentul radio a fost scos. 

În spaţiul strâmt şi întunecos astfel creat în interiorul fuzelajului a urcat pasagerul, locotenent-colonelul Gunn. După un zbor fără incidente notabile, în seara zilei de 27 august 1944, avionul pilotat de ”Bâzu” Cantacuzino a aterizat pe aerodromul San Giovanni, în sudul Italiei. 

Două zile mai târziu, pilotul român, escortat de avioane de vânătoare americane, s-a întors pe aerodromul de la Popeşti-Leordeni, pilotând un P-51 ”Mustang”, pe care învăţase să-l piloteze practic în câteva ore. După ce au primit semnalul convenit de la ”Bâzu” Cantacuzino, avioanele United States Army Air Forces s-au întors la bază şi în câteva ore a început operaţiunea ”Gunn”, pentru evacuarea foştilor prizonieri de război americani. Până în ziua de 3 septembrie 1944, toţi cei 1161 de militari ai Statelor Unite au fost evacuaţi în siguranţă la bordul bombardierelor B-17 ale Forţei a XV-a a USAAF.

După ce România a intrat sub ocupaţia sovietică, a părăsit România şi s-a refugiat la Paris, iar ulterior în Spania. 

Vă mai recomandăm:
 

Istoria miilor de români care au luptat voluntar pentru Armata Germană în ultimele zile ale celui de-Al Doilea Război Mondial

Povestea ultimului supravieţuitor român al Primului Război Mondial. A murit uitat de stat, în cel mai crunt anonimat

Eroul de pe frontul de Est decorat de mareşalul Ion Antonescu. „De trei ori am pus pistolul la tâmplă şi am vrut să mă împuşc“