Imagine de la intrarea în Pata Rât. Copii care se joacă FOTO Florina Pop
Cel mai recent dosar cu autor necunoscut aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj este cel al unui nou-născut găsit mort în zona rampei de la Pata Rât, groapa de gunoi a Clujului. Psihologii au creat un profil al mamei ce săvârşeşte pruncucidere
Povestea bebeluşului găsit mort printre gunoaiele Clujului în aprilie 2014, de a cărui mamă responsabilă de gest nu se ştie nimic, este un nou episod din campania ”România infractorilor necunoscuţi” pe care cotidianul ”Adevărul” o desfăşoară de câteva luni din dorinţa de a schimba, pe cât posibil, lucrurile în bine.
„Nu a fost primul bebeluş găsit acolo. Bebeluşul ăla vine din Cluj“, este răspunsul pe care ni l-a dat Linda Greta, o activistă în vârstă de 34 de ani ce locuieşte la Pata Rât, groapa de gunoi a Clujului.
Acel loc, din apropierea rampei de gunoi a oraşului, a devenit casă pentru circa 1.500 de oameni, iar nu toţi sunt romi. „Oamenii de aici or fi săraci, dar nu-şi omoară copiii“, adaugă ea. Ne mai spune că oamenii din Pata au câte 2 sau 3 copii, unii chiar mai mulţi. Şi că nu-şi aduce aminte de pruncul găsit fără suflare printre gunoaie în aprilie 2014 din simplul, şi teribilul, motiv că acel caz nu a fost singurul, oricât de crunt sună aceasta.
Linda ne-a mai zis că în cei 6 ani de când locuieşte la Pata Rât a auzit de cel puţin 3 cazuri de nou-născuţi găsiţi morţi printre gunoaie, dar şi accidentele la rampa de gunoi unde maşinile de colectare a deşeurilor menajere au lovit copii şi adulţi.
Ce zice procurorii despre caz
Cei de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj descriu, în adresa pe care ne-au trimis-o în vara acestui an, situaţia astfel:
„în zona rampei de gunoi din Pata Rât a fost găsit cadavrul unui nou-născut, privitor la care s-a constatat că este vorba de cadavrul unui nou-născut de sex masculin pe corpul căruia s-a evidenţiat placenta legată de trunchi prin cordonul ombilical, fără urme de violenţă la examenul extern“.
Potrivit unui răspuns trimis de reprezentanţii instituţiei amintite cotidianului „Adevărul“ s-a început urmărirea penală in rem pentru omor potrivit articolului 188 din noul Cod Penal, unde pedeapsa stipulată e între 10 şi 20 de ani. Nu se poate preciza dacă e vorba de o vinovată - femeia care a născut - sau de un vinovat - dacă pruncul a fost aruncat de iubitul/concubinul ori soţul acelei femei.
Imagine cu locuinţe din Pata Rât FOTO: Florina Pop
Cum explică psihologii cumplitul gest
De ce o femeie recurge la un astfel de gest? Ce e în mintea ei? Cum explică psihologiii speţa? Putem vorbi de prevenţie în astfel de cazuri? La aceste întrebări ne-a ajutat să găsim răspunsuri Gabriela Culda, avocat din Cluj şi psiholog criminalist.
„S-a dovedit medical ca starea mamei imediat după naştere poate fi instabilă. Această instabilitate este explicată de schimbările hormonale care se petrec odată cu naşterea. Dezechilibrul hormonal are un efect direct asupra stării psihice, iar stare psihică ne poate duce la gesturi disperate“, detaliază Gabriela.
Această explicaţie medicală este cea care a determinat leguitorul să încadreze penal diferit fapte comise de către mama în această stare de tensiune faţă de mama ce-şi ucide copilul după câteva luni sau ani de viaţă. În articolul 200 din noul Cod Penal se face referire la uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă şi se precizează: „Uciderea copilului nou-născut imediat după naştere, dar nu mai târziu de 24 de ore, săvârşită de către mama aflată în stare de tulburare psihică se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani. (...) Dacă faptele prevăzute în art. 193-195 sunt săvârşite asupra copilului nou-născut imediat după naştere, dar nu mai târziu de 24 de ore, de către mama aflată în stare de tulburare psihică, limitele speciale ale pedepsei sunt de o lună şi, respectiv, 3 ani“.
În vechiul Cod Penal, gestul femeii ce-şi ucidea pruncul se pedepsea cu închisoare de la 2 la 7 ani. În articolul 177 din fostul Cod Penal legat de pruncucidere se specifică: „Uciderea copilului nou-născut, săvârşită imediat după naştere de către mama aflată într-o stare de tulburare pricinuită de naştere, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani“.
Cât priveşte omorul simplu, în cazul unui copil, această faptă se pedepseşte şi în noul cod ca şi în vechiul cod: cu detenţie de la 10 la 20 ani, iar omorul calificat - în anumite circumstanţe – cu o pedeapsă de la 15 la 25 ani.
„Nu ajută la nimic testarea poligraf în cazul mamei gravide“
Psihologul criminalist Gabriela Culda susţine că dezechilibrul hormonal produs la naştere nu se aseamnă cu niciuna dintre experienţele din trecut ale acelor femei. „Nu avem multe semnale care să ne avertizeze că o mamă ar putea să comită un asemenea act. Persoanele ce au, în general, probleme în a-şi gestiona emoţiile, stările psihice, sunt mai predispuse la a pierde controlul în astfel de situaţii psihice extreme“, explică aceasta.
În opinia sa, omorul copilului născut nu este premeditat, iar intenţia nu apare înainte de naştere.
„Nu ajută la nimic testarea poligraf în cazul mamei gravide care urmează să comită o pruncucidere. Testul poligraf identifică o stare de tensiune care se exprimă prin reacţiile fiziologice - transpiraţie, creşterea ritmului cardiac, contracţii musculare, modificări ale respiraţiei etc. Această stare de tensiune este asociată minciunii. Însă nicio femeie care urmează să comită pruncucidere nu minte când declară înainte de sarcină că nu are nicio intenţie de a face acest lucru. Daca ar fi aşa, am vorbi de omor cu premeditare“, precizează psihologul criminalist.
Copiii se joacă printre locuinţe FOTO: Florina Pop
Profilul femeii ce săvârşeşte pruncucidere
Literatura de specialitate străină face diferenţa între mamele ce-şi ucid copiii în primele ore de la naştere şi cele care îi omoară până la un an. Această diferenţă nu există în România. Primul gest e numit neonaticid, iar al doilea infanticid. Despre diferenţa dintre cele două scrie Phillip J. Resnick într-un articol publicat în „Jurnalul American de Psihiatrie“. Potrivit acestuia, cele mai multe neonaticide se petrec deoarece copilul nu e dorit.
La o simplă căutare pe sciencedirect.com, o platformă unde se publică lucrări bine documentate ale oamenilor de ştiinţă, Gabriela a găsit un scurt profil al mamelor din ţările industrializate care săvârşesc pruncucidere: femei sărace, relativ tinere, necăsătorite/singure, lipsite de suportul psihic şi emoţional de dinainte de naştere. Tot acolo se subliniază că educaţia sexuală şi mijloacele contraceptive sunt modalităţile prin care se pot preveni astfel de tragedii.
Legat de prevenţie, psihologul clujean subliniază că este foarte important ca gravida să fie avertizată despre aceste stări pe care le-ar putea avea, să ştie de ele ca să se pregătească pentru etapele de după naştere.
„Am auzit probabil mulţi despre depresia post-natală. Aceasta este o altă problemă ce trebuie menţionată, însă nu despre depresie post-natală vorbim la pruncucidere, ci despre o stare de tulburare acută. Depresia post-natală se instalează treptat în perioada următoare sarcinii. Şi în niciun caz nu este oportun să fie singura femeia la naştere şi imediat după naştere să rămână singură cu copilul. Putem preveni o reacţie necontrolată fiind alături de mamă în acele momente“, încheie psihologul criminalist.
Mai puteţi citi:
Ionel Ispir, şeful Poliţiei Argeş: „Am primit scrisori din penitenciar că o să-mi omoare copiii în scara blocului“
Şeful IPJ Bihor, despre problemele cu poliţiştii corupţi: „Încercăm să facem curăţenie în poliţie, dar nu e uşor“
Şeful Poliţiei Române, despre sutele de mii de dosare cu autor necunoscut şi despre cazul Gigină. „Nu am vorbit niciodată cu părinţii lui Bogdan“
Profilerul care a găsit ucigaşi pe bandă rulantă, despre moartea ziaristului prins în legături homosexuale: „Ei au gelozii puternice, sunt violenţi, răzbunători“
Ionel Ispir, şeful Poliţiei Argeş: „Am primit scrisori din penitenciar că o să-mi omoare copiii în scara blocului“
Şeful IPJ Teleorman, despre problemele Poliţiei Române şi cele 600.000 de dosare penale cu autor necunoscut: „Eu consider că nu avem motive să ne plângem“
Cazul teribil al tinerei din Argeş găsite moartă într-o râpă, legată şi cu chiloţii îndesaţi în gură. De 17 ani, ucigaşul e de negăsit
Şeful IPJ Mureş, despre cele 600.000 de dosare penale cu autor necunoscut: „Este foarte important că nu au fost ascunse”
Crimele în serie nerezolvate de 16 ani: patru femei ucise la autostop. „Nu există crimă perfectă, ci poliţişti neputincioşi“
Paradoxul unui omor cu autor necunoscut: criminalul a mărturisit, dar nu e condamnat, iar cazul a rămas nerezolvat
Şeful de poliţie în judeţul cu sub 1.000 de dosare cu autor necunoscut: „Eu cred că măsurile privative de libertate educă“
Cât de primitivă era cercetarea penală în România anilor '90. „Se lucra cu film alb-negru cu bliţ şi cu gentuţa la brâu“
Şeful Poliţiei Braşov despre dezastrul de pe DN 1 către Bucureşti: „Ne înjură, dar nu înţeleg că nu se poate altfel“
Aurelian Ciocîrlan, seful inspectoratului de poliţie cu 14.000 de dosare la sertar: „Este o cifră extraordinar de mare“
Fostul şef al IPJ Gorj: „Scandalurile politice au influenţat tot mai puţin activitatea Poliţiei, pentru că DNA şi-a intrat în rol”
Durerea unei familii care şi-a pierdut fiul într-un atac mafiot: „De 13 ani aşteptăm ca ucigaşii lui Cosmin să fie găsiţi”
Ioan Scripniciuc, şeful Poliţiei Iaşi, despre politicieni versus poliţişti: „Dacă văd că-i ţii la distanţă, nu mai încearcă“
Şeful Poliţiei Române, despre sutele de mii de dosare cu autor necunoscut şi despre cazul Gigină. „Nu am vorbit niciodată cu părinţii lui Bogdan“
Detaliile care îi trădează pe aproape toţi infractorii. Un fost ofiţer explică şi care este categoria care „te lichidează pe loc”
Mărturii exclusive despre crima de la muzeu care a zguduit România acum 16 ani. Ucigaşul nu a fost descoperit: „Pe poliţişti nu i-a ajutat capul”
Bine aţi venit la Constanţa, campioană la dosare cu autor necunoscut! Şeful Poliţiei: „S-au încadrat oameni fără şcolarizare. Cei cu experienţă pleacă“
Clujul, campion la dosare cu autor necunoscut. Şeful IPJ: „Nu ştiu exact cât câştigă un agent de circulaţie începător. Dacă oamenii vin la serviciu, cred că-i ok“
Şeful Poliţiei Capitalei, despre sutele de mii de dosare cu autor necunoscut, ce s-a schimbat după moartea lui Gigină şi care este vina Sistemului în relaţia cu ţara
Metoda „3 lovituri şi 25 de ani” aplicată în Canada pentru reducerea numărului de infractori care recidivau. Ce se poate face în România
Drama victimei dintr-un dosar cu autor necunoscut: „Este doliul vieţii ei“. Cum pot ajunge victimele să-şi facă singure dreptate dacă autorităţile nu acţionează
Inspectorii care vor să întoarcă Poliţia Română în vremea Miliţiei. Topul şefilor înverşunaţi împotriva comunicării
Şeful Serviciului Criminalistic Timiş, Remus Scrob: „Visul meu este să se poată ridica particule din aerul expirat“
„Crima perfectă este o balivernă! Nu întotdeauna s-a făcut cercetarea corect“. Vicepreşedintele Societăţii Române de Criminalistică şi autorii necunoscuţi
Cazuri înfiorătoare rămase foarte mulţi ani cu „autor necunoscut“ şi apoi rezolvate. Cum au fost prinşi criminalii
România celor 600.000 de dosare penale cu autor necunoscut. „În Poliţie, încă se mai lucrează cu maşina de scris. Agenţii îşi aduc şi hârtie de acasă”
Cum îi încurajează românii pe infractori. „Dacă ar fi o temă relevantă pentru societate, ea ar fi exploatată şi politic”
Ce şanse sunt să fie prins acum un criminal din anii 90. Cum s-au schimbat tehnicile de investigare în dosare cu autor necunoscut
Miniştrii de ruşine ai Afacerilor Interne. Lista guvernanţilor care au condus Poliţia Română spre haosul a 600.000 de dosare nerezolvate
Născuţi asasini: ce se ascunde în mintea celor care comit crime şi jafuri în serie. Explicaţiile psihologilor pentru infractorii „din plăcere“
Marile erori judiciare din România. Cazuri teribile cu oameni arestaţi, condamnaţi şi torturaţi ca să recunoască crime şi jafuri pe care nu le-au făcut
Vladimir Beliş, preşedintele Societăţii de Medicină Legală, explică rolul testelor ADN în Criminalistică. Cazuri celebre de omor rezolvate în România
Şefii care au necinstit Poliţia Română. Lista interminabilă a ofiţerilor cu grad înalt prinşi cu legături păcătoase
VIDEO „Asistăm la o acaparare a conducerii Poliţiei de către corupţi şi incompetenţi“. Mărturii exclusive din sistemul MAI
CAMPANIE „Adevărul” - România infractorilor necunoscuţi: 600.000 de dosare de crime, violuri şi furturi, ascunse în sertarele Sistemului
Poliţia Iaşi, ruşinea României la dosare cu autor necunoscut: locul I la violuri, furturi, tâlhării şi înşelăciuni. Cazuri terifiante: „Mi-au rupt mandibula în două locuri”
Ce spun cititorii „Adevărul“ despre ţara infractorilor invizibili. „Nepăsarea, complicitatea, lipsa de profesionalism fac din România un rai al infractorilor“
Cum a ajuns Ardealul „să bată“ Moldova la crime nesoluţionate. CAMPANIE „Adevărul“ - România infractorilor necunoscuţi
Paradoxul de pe harta infracţionalităţii româneşti. Vrancea este judeţul în care nicio crimă nu rămâne nepedepsită
Inconştienţii din Poliţie care nu ţin nici măcar evidenţa dosarelor cu autori necunoscuţi. Cazul Vâlcea: nimeni nu mai notează nimic informatizat din 2009
Ionel Ispir, şeful Poliţiei Argeş: „Am primit scrisori din penitenciar că o să-mi omoare copiii în scara blocului“
Şeful IPJ Bihor, despre problemele cu poliţiştii corupţi: „Încercăm să facem curăţenie în poliţie, dar nu e uşor“
Şeful Poliţiei Române, despre sutele de mii de dosare cu autor necunoscut şi despre cazul Gigină. „Nu am vorbit niciodată cu părinţii lui Bogdan“
Profilerul care a găsit ucigaşi pe bandă rulantă, despre moartea ziaristului prins în legături homosexuale: „Ei au gelozii puternice, sunt violenţi, răzbunători“
Ionel Ispir, şeful Poliţiei Argeş: „Am primit scrisori din penitenciar că o să-mi omoare copiii în scara blocului“
Şeful IPJ Teleorman, despre problemele Poliţiei Române şi cele 600.000 de dosare penale cu autor necunoscut: „Eu consider că nu avem motive să ne plângem“
Cazul teribil al tinerei din Argeş găsite moartă într-o râpă, legată şi cu chiloţii îndesaţi în gură. De 17 ani, ucigaşul e de negăsit
Şeful IPJ Mureş, despre cele 600.000 de dosare penale cu autor necunoscut: „Este foarte important că nu au fost ascunse”
Crimele în serie nerezolvate de 16 ani: patru femei ucise la autostop. „Nu există crimă perfectă, ci poliţişti neputincioşi“
Paradoxul unui omor cu autor necunoscut: criminalul a mărturisit, dar nu e condamnat, iar cazul a rămas nerezolvat
Şeful de poliţie în judeţul cu sub 1.000 de dosare cu autor necunoscut: „Eu cred că măsurile privative de libertate educă“
Cât de primitivă era cercetarea penală în România anilor '90. „Se lucra cu film alb-negru cu bliţ şi cu gentuţa la brâu“
Şeful Poliţiei Braşov despre dezastrul de pe DN 1 către Bucureşti: „Ne înjură, dar nu înţeleg că nu se poate altfel“
Aurelian Ciocîrlan, seful inspectoratului de poliţie cu 14.000 de dosare la sertar: „Este o cifră extraordinar de mare“
Fostul şef al IPJ Gorj: „Scandalurile politice au influenţat tot mai puţin activitatea Poliţiei, pentru că DNA şi-a intrat în rol”
Durerea unei familii care şi-a pierdut fiul într-un atac mafiot: „De 13 ani aşteptăm ca ucigaşii lui Cosmin să fie găsiţi”
Ioan Scripniciuc, şeful Poliţiei Iaşi, despre politicieni versus poliţişti: „Dacă văd că-i ţii la distanţă, nu mai încearcă“
Şeful Poliţiei Române, despre sutele de mii de dosare cu autor necunoscut şi despre cazul Gigină. „Nu am vorbit niciodată cu părinţii lui Bogdan“
Detaliile care îi trădează pe aproape toţi infractorii. Un fost ofiţer explică şi care este categoria care „te lichidează pe loc”
Mărturii exclusive despre crima de la muzeu care a zguduit România acum 16 ani. Ucigaşul nu a fost descoperit: „Pe poliţişti nu i-a ajutat capul”
Bine aţi venit la Constanţa, campioană la dosare cu autor necunoscut! Şeful Poliţiei: „S-au încadrat oameni fără şcolarizare. Cei cu experienţă pleacă“
Clujul, campion la dosare cu autor necunoscut. Şeful IPJ: „Nu ştiu exact cât câştigă un agent de circulaţie începător. Dacă oamenii vin la serviciu, cred că-i ok“
Şeful Poliţiei Capitalei, despre sutele de mii de dosare cu autor necunoscut, ce s-a schimbat după moartea lui Gigină şi care este vina Sistemului în relaţia cu ţara
Metoda „3 lovituri şi 25 de ani” aplicată în Canada pentru reducerea numărului de infractori care recidivau. Ce se poate face în România
Drama victimei dintr-un dosar cu autor necunoscut: „Este doliul vieţii ei“. Cum pot ajunge victimele să-şi facă singure dreptate dacă autorităţile nu acţionează
Inspectorii care vor să întoarcă Poliţia Română în vremea Miliţiei. Topul şefilor înverşunaţi împotriva comunicării
Şeful Serviciului Criminalistic Timiş, Remus Scrob: „Visul meu este să se poată ridica particule din aerul expirat“
„Crima perfectă este o balivernă! Nu întotdeauna s-a făcut cercetarea corect“. Vicepreşedintele Societăţii Române de Criminalistică şi autorii necunoscuţi
Cazuri înfiorătoare rămase foarte mulţi ani cu „autor necunoscut“ şi apoi rezolvate. Cum au fost prinşi criminalii
România celor 600.000 de dosare penale cu autor necunoscut. „În Poliţie, încă se mai lucrează cu maşina de scris. Agenţii îşi aduc şi hârtie de acasă”
Cum îi încurajează românii pe infractori. „Dacă ar fi o temă relevantă pentru societate, ea ar fi exploatată şi politic”
Ce şanse sunt să fie prins acum un criminal din anii 90. Cum s-au schimbat tehnicile de investigare în dosare cu autor necunoscut
Miniştrii de ruşine ai Afacerilor Interne. Lista guvernanţilor care au condus Poliţia Română spre haosul a 600.000 de dosare nerezolvate
Născuţi asasini: ce se ascunde în mintea celor care comit crime şi jafuri în serie. Explicaţiile psihologilor pentru infractorii „din plăcere“
Marile erori judiciare din România. Cazuri teribile cu oameni arestaţi, condamnaţi şi torturaţi ca să recunoască crime şi jafuri pe care nu le-au făcut
Vladimir Beliş, preşedintele Societăţii de Medicină Legală, explică rolul testelor ADN în Criminalistică. Cazuri celebre de omor rezolvate în România
Şefii care au necinstit Poliţia Română. Lista interminabilă a ofiţerilor cu grad înalt prinşi cu legături păcătoase
VIDEO „Asistăm la o acaparare a conducerii Poliţiei de către corupţi şi incompetenţi“. Mărturii exclusive din sistemul MAI
CAMPANIE „Adevărul” - România infractorilor necunoscuţi: 600.000 de dosare de crime, violuri şi furturi, ascunse în sertarele Sistemului
Poliţia Iaşi, ruşinea României la dosare cu autor necunoscut: locul I la violuri, furturi, tâlhării şi înşelăciuni. Cazuri terifiante: „Mi-au rupt mandibula în două locuri”
Ce spun cititorii „Adevărul“ despre ţara infractorilor invizibili. „Nepăsarea, complicitatea, lipsa de profesionalism fac din România un rai al infractorilor“
Cum a ajuns Ardealul „să bată“ Moldova la crime nesoluţionate. CAMPANIE „Adevărul“ - România infractorilor necunoscuţi
Paradoxul de pe harta infracţionalităţii româneşti. Vrancea este judeţul în care nicio crimă nu rămâne nepedepsită
Inconştienţii din Poliţie care nu ţin nici măcar evidenţa dosarelor cu autori necunoscuţi. Cazul Vâlcea: nimeni nu mai notează nimic informatizat din 2009