De la lăcaş de cult la loc de dezbatere. Biserica lui Horea de la Muzeul Satului din Cluj va găzdui slujbe religioase şi evenimente culturale

Biserica din Cizer sau biserica lui Horea, cum i se mai spune, va găzdui, din 20 iulie, slujbe religioase în fiecare zi de duminică şi în sărbători. Liturghiile vor fi oficiate de preotul ortodox Dinu Criste, realizator TV la mai multe televiziuni. Biserica lui Horea se află în Parcul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca.

Conducerea Muzeului Etnografic al Transilvaniei, în subordinea căruia se află Parcul „Romulus Vuia“, spune că după slujbele religioase vor avea loc lansări de carte, în parteneriat cu edituri cunoscute, şi vor fi organizate colocvii care se vor înscrie pe teme despre dintre religie şi cultură.

„În acest fel, se urmăreşte transformarea spaţiului muzeal într-o platformă vie, loc de întâlnire a publicului larg cu oameni ai cuvântului şi ai credinţei“, susţin cei de la muzeu.

Programul beneficiază de sprijinul Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului.

Biserica de lemn din satul Cizer, judeţul Sălaj, a fost construită din lemn de stejar, în anul 1773, de către o echipă de dulgheri îndrumată – potrivit unei inscripţii - de Horea, principalul conducător al românilor transilvăneni în timpul răscoalei din anul 1784.
Lăcaşul face parte din categoria bisericilor de lemn cu plan evoluat, având capete poligonale şi pridvor pe trei laturi, destinat adăpostirii, în timpul slujbei, a surplusului de enoriaşi. Pictura din interior, executată în tempera, reprezintă o interpretare de nivel rural a picturii bizantine de şcoală, respectând codul iconografic şi estetic statuat în aşa-numitele erminii, manuale de pictură renumite prin conservatorismul lor.

Biserica din Cizer, având hramul Sf. Nicolae, a fost achiziţionată de Muzeul Etnografic al Transilvaniei şi instalată în Parcul Etnografic în anul 1968. În ultimii ani, Biserica lui Horea a devenit unul dintre cele mai apreciate biserici din Cluj, aici fiind oficiate un număr din ce în ce mai mare de cununii şi botezuri, în principal în riturile ortodox şi greco-catolic.

Mai puteţi citi:

Copiii din satul transilvănean interbelic, o poveste inedită, în imagini alb-negru, pe Facebook

Muzeul Etnografic al Transilvaniei a deschis în această lună o nouă expoziţie virtuală pe Facebook dedicată satului transilvănean de odinioară. Imaginile au fost făcute în perioada interbelică şi redau ipostaze din viaţa copiilor de la ţară. Prima expoziţie pe Facebook a muzeului clujean a fost cea din 8 martie, fiind dedicată ţărăncii în toate momentele vieţii sale - fată, mamă, bunică

FOTO Femeia transilvăneană de la ţară, în fotografiile inedite ale Muzeului Etnografic din Cluj  

Chipul femeilor - copile, neveste, mame, bătrâne - îmbrăcate în portul popular specific zonelor de unde provin a fost imortalizat de etnografii Romulus Vuia şi Denis Galloway şi pot fi admirate într-o expoziţie atipică, adică online, pe Facebook.

FOTO Măgăruşul Ică, noul „chiriaş“ la Muzeul Satului din Cluj  

E maroniu, pufos, nu fuge la bliţuri, dimpotrivă, şi îi place fânul. Vorbim de noul locatar al Parcului Etnografic „Romulus Vuia“ din Cluj (Muzeul Satului), măgăruşul Ică. El este un cadou primit de conducerea muzeului de la un iubitor de cultură, Remus Pop, cunoscut în Cluj şi sub porecla de „Mongolu‘ “ (când râde, ochii săi seamănă cu cei ai unui mongol).