Cercetători UBB: abuzul din copilărie, asociat unor probleme de sănătate la adulţi în timpul pandemiei de COVID
0Cercetătorii Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie al Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca au publicat recent un articol care arată cum afectează adversităţile din copilărie sănătatea mintală şi fizică în contextul pandemiei COVID-19.
Studiul realizat de drd. Lia Oltean şi lect. univ. dr. Radu Şoflău a fost publicat în jurnalul ştiinţific Psychological Trauma: Theory, Research, Practice, and Policy.
Potrivit autorilor, adversităţile în copilărie, care cuprind experienţe ca abuzul şi/sau neglijarea, se asociază cu multiple probleme de sănătate, atât mintală, cât şi fizică, iar asocierea se menţine pe tot parcursul vieţii.
„Deşi mecanismele care să explice această asociere sunt relativ puţin cunoscute, date recente indică faptul că procesarea recompensei ar putea fi unul dintre acestea. Totodată, impactul psihologic al evenimentelor stresante recente, precum contextul pandemic actual, ar putea avea, la rândul lor, implicaţii importante. Studiul, care a investigat toate aceste aspecte în contextul pandemiei COVID-19, s-a desfăşurat online, datele fiind colectate pe parcursul stării de urgenţă din România, pe un eşantion format din 419 adulţi cu vârste cuprinse între 18 şi 61 de ani (M = 27.32) care au completat o serie de instrumente de autoraportare”, se arată într-un comunicat de presă trimis de UBB.
Adversităţile în copilărie, factor de risc pentru sănătate
Rezultatele studiului oferă suport datelor existente în literatură şi sugerează că adversităţile în copilărie reprezintă un factor de risc deopotrivă pentru indicatorii sănătăţii mintale (simptomele depresive şi anxioase) şi fizice. De asemenea, rezultatele sugerează că învăţarea bazată pe recompensă ar putea fi singura dimensiune a procesării recompensei care explică aceste relaţii în mod consecvent. Chiar dacă rezultatele acestei cercetări indică faptul că impactul psihologic al pandemiei se asociază, la rândul său, cu indicatorii sănătăţii mintale (simptomele depresive şi anxioase) şi fizice, acesta nu influenţează rolul mediator al învăţării bazate pe recompensă.
În concluzie, împreună, aceste rezultate oferă sprijin pentru potenţialul rol transdiagnostic al învăţării bazate pe recompensă. Aşadar, ele ar putea avea implicaţii clinice, sugerând ţintirea învăţării bazate pe recompensă în intervenţii, mai ales în rândul persoanelor care raportează un istoric de adversităţi în copilărie. Pentru mai multe detalii referitoare la acest studiu, vă invităm să accesaţi link-ul