Armele care ar face diferenţa şi ar pune pe fugă armata rusă. General român: „Asta va cere mult timp“
0Doctor în ştiinţe militare şi informaţii, dar şi analist cu o vastă experienţă, generalul Dan Grecu combate propaganda rusă care susţine că NATO a provocat sistematic Rusia şi spune ce arme le-ar fi necesare ucrainenilor pentru a schimba raportul de forţe pe front.
Din perspectiva armamentelor şi muniţiei, forţele armate ucrainene se află într-un dezavantaj dramatic în raport cu forţele ruse, decalaj existent încă de la început şi accentuat de faptul că majoritatea capacităţilor interne de producţie au fost avariate sau chiar distruse, atenţionează generalul Dan Grecu. El subliniază şi că, deşi ucrainenii au primit un ajutor consistent din partea Occidentului, până acum acesta doar a compensat în parte decalajul existent, permiţându-le să opună o rezistenţă dârză ofensivei ruse şi să contracareze planul strategic de ofensivă rus care viza o cucerire rapidă a capitalei şi marilor oraşe.
Generalul Dan Grecu a trecut în revistă şi necesarul de arme fără de care ucrainenii nu ar putea opri înaintarea rusă, iar apoi să împingă linia frontului.
„Noile ajutoare promise, o parte chiar ajunse în posesia ucrainenilor, vor contribui şi mai mult la reducerea acestui decalaj. De exemplu, rachetele sol-navă Harpoon deja au redus presiunea asupra Odessei, obligând navele ruseşti să păstreze un spaţiu de siguranţă mai mare faţă de litoral. Obuzierele cal.155 mm tractate şi autopropulsate au sporit sau vor spori capacitatea şi eficienţa misiunilor «contrabaterie», concomitent cu mărirea razei de protecţie a forţei peste cea asigurată de obuzierele cal. 152 mm pe care ucrainenii le aveau în dotare la începutul războiului. Mai mult, livrarea sistemelor reactive MLRS/HIMARS, cu bătaie probabilă de până la 80 km, mare precizie şi putere de lovire sunt alte argumente în favoarea ucrainenilor, pentru că toate acestea vin sub forma unor pachete, care nu conţin doar componenta de lovire (arma şi muniţia propriu-zise), ci reprezintă sisteme integrate complexe care mai conţin şi componentele de cercetare, achiziţia ţintelor, comandă, control şi comunicaţii”, spune generalul.
De aici însă şi până la declanşarea unei contraofensive generalizate de succes este însă cale lungă, asta chiar în condiţiile în care autorităţile ucrainene au declarat că au mobilizat deja un milion de luptători şi mai pot mobiliza încă două milioane, punctează generalul. „Îmi bazez această afirmaţie pe faptul că toţi aceşti oameni trebuie pregătiţi, inclusiv pentru operarea tehnicii militare promise sau a celei care va sosi ca urmare a cererii ucrainenilor (1.000 de obuziere, 300 MLRS, 300 tancuri etc), ceea ce cere timp, mult timp chiar”, arată el.
Cum a sfidat Kremlinul bunăvoinţa NATO
„Am fost nevoiţi să declanşăm această «operaţiune militară», am fost provocaţi de NATO”, spune propaganda rusă, în încercarea de a justifica invadarea Ucrainei. Nimic mai fals, spune generalul Dan Grecu, care arată că, de fapt, NATO a întins mâna Rusiei.
„De la terminarea Războiului Rece şi până în 24 februarie, statele NATO şi Alianţa însăşi nu s-au manifestat ca un duşman, din contră au căutat soluţii de cooperare şi de creştere a încrederii. Amintim debutul cooperării încă din 1991 în cadrul Consiliului Cooperării Nord-Atlantice (ulterior denumit Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic) şi mai ales semnarea «Actului Fondator privind relaţiile, cooperarea şi securitatea reciproce» (27 mai 1997), act în baza căruia s-a creat Consiliul NATO-Rusia (28 mai 2002).
Cum a reacţionat Rusia ştim foarte bine, astfel că, în urma atacării Georgiei (2008), liderii NATO au decis reducerea contactelor, iar în urma anexării Crimeii (2014) s-a hotărât suspendarea întregii cooperări în interiorul structurii NATO şi continuarea unui dialog politic limitat. Cu toate acestea, în toată această perioadă s-a afirmat în cadrul NATO că Alianţa rămâne deschisă pentru « ... dialog şi o relaţie constructivă cu Rusia, atunci când acţiunile acesteia vor permite acest lucru»”, a dezvoltat generalul.
Generalul Dan Grecu consideră că armata ucraineană poate ieşi din presiunea ofensivei ruse când va primi armele promise din Occident Sursa arhivă personală
Dacă NATO a privit cu bunăvoinţă spre Moscova ani la rând şi a fost de acord cu o serie de parteneriate şi colaborări, Kremlinul s-a arătat din ce în mai ostil Occidentului, după sosirea la putere a lui Vladimir Putin. Generalul a comentat şi atitudinea agresivă a Federaţiei Ruse, care îşi permite să ameninţe statele care sprijină Ucraina cu armament, deşi nicio convenţie nu interzice acest lucru.
„Statele NATO au fost considerate de autocraţia politico-militară rusă «duşmane» şi înainte de 24 februarie. La acestea s-au adăugat, în retorica autorităţilor ruse, toate celelalte state care într-un fel sau altul sprijină Ucraina, fie şi numai pentru că au condamnat agresiunea barbară rusă. Faptul că Rusia condamnă şi ameninţă mai vehement acele state care au acordat şi sprijin militar reprezintă o formă de «ierarhizare a duşmanilor», menită mai mult să arate publicului rus la ce «agresiuni» este supus, de parcă aceste state ar fi atacat Rusia şi nu Rusia este statul agresor în războiul din Ucraina. În concluzie, principiul «cine nu e cu noi, este împotriva noastră», principiu atât de drag lui Lenin, Troţki sau Stalin, îşi păstrează pe deplin valabilitatea şi în autocraţia rusă contemporană.
De ce nu va fi prea curând pace
Generalul Dan Grecu este de părere că războiul va mai dura, cu atât mai mult cu cât Rusia e departe de a-şi fi atins obiectivele reale.
„Agresiunea armată împotriva Ucrainei a avut, după părerea mea, obiective politico-strategice care exced cu mult declaraţiile oficiale iniţiale ale autorităţilor Federaţiei Ruse – schimbarea conducerii politice ucrainene, denazificare, neutralitatea/neaderarea la NATO a Ucrainei şi independenţa autoproclamatelor republici populare Lugansk şi Doneţk. Acest lucru transpare din declaraţiile ulterioare (vezi Lavrov, Peşkov, Medvedeev, Cadîrov sau liderii autoproclamatelor republici din Donbass).
În condiţiile în care obiectivele reale ale ruşilor nu sunt îndeplinite, în timp ce ucrainenii răspund cu înverşunare şi determinare atacurilor, iar comunitatea occidentală continuă sprijinul politic, diplomatic, economic şi militar pentru Ucraina, mă aştept ca războiul să continue încă mult timp. Dacă este vorba de luni sau ani este încă greu de anticipat. În mod cert vor exista perioade de reducere a intensităţii luptelor propriu-zise, perioade generate fie de nevoia aşa numitelor pauze operative, fie de diminuarea fluxurilor de aprovizionare, fie chiar de anotimpul rece”, crede generalul.
Iar cercul vicios va continua să se menţină. „Chiar dacă se va ajunge la un acord de încetare a focului, pentru că un acord de pace este încă îndepărtat în pofida presiunilor comunităţii internaţionale, apreciez că este de aşteptat ca Federaţia Rusă să continue politica de rusificare începută deja în zonele ocupate, dar şi că aceasta nu va rămâne fără răspuns din partea ucrainenilor rămaşi, atât sub forma unor mişcări de nesupunere socială, cât şi a unor acţiuni militare împotriva ocupanţilor sub forma luptei de gherilă sau partizani”, a conchis generalul.
Cine e generalul Dan Grecu
Fost şef al Echipei Naţionale la Comandamentul Central American pentru operaţiunile din Afganistan şi Irak, iar mai apoi, Dan Grecu a fost şef la Echipa Română de Legătură la Comandamentul Regional Sud al ISAF din Kandahar, dar a luat şi parte la Misiunea ONU din Etiopia şi Eritreea. Generalul Dan Grecu este doctor în ştiinţe militare şi informaţii şi este considerat un bun analist militar.
Vă mai recomandăm şi:
Ce consecinţe ar putea avea „umilirea Rusiei”. Verdictele a patru analişti români