Nu avea milă de cei care greşeau. Portretul lui Ioan Foriş, tovarăşul care s-a aflat la cârma judeţului Călăraşi în anii 80
0Ultimul personaj emblematic al regimului comunist care a condus destinele judeţului Călăraşi a rămas în amintirea oamenilor ca un monument de bun-simţ, modest, inteligent, dar din calea căruia era bine să te fereşti. Ioan Foriş, prim-secretar al Comitetului Judeţean al PCR Călăraşi, a fost adus pe malul Borcei tocmai de la Satu-Mare în anul 1984.
Era recunoscut pentru omenia de care dădea dovadă, dar şi pentru discursul său impecabil. Cu toate acestea, era bine să te fereşti să-i ieşi în cale. Ataca atunci când te aşteptai mai puţin. “Era un om cu care se putea discuta. Mai rar în acele vremuri. Deşi nu am ajuns la el în birou niciodată, am aflat că era un bărbat pe cinste. Te rezolva cu orice, cum deschideai gura. Nu era însă indicat să greşeşti, pentru că atunci nu avea milă”, îşi aminteşte Lucian Niţu, 60 de ani, pensionar, fost şofer. Foriş era atent la tot ceea ce spunea, calculate şi încerca să se impună cu inteligenţă în faţa oamenilor. Ordinele venite de “Sus”, adică de la Bucureşti era respectate cu sfinţenie şi nimeni nu îndrăznea să-I iasă din cuvânt, atunci când cerea ceva.
Personaj de carte
Ioan Foriş apare bine creionat în lucrarea jurnalistului Gheorghe Frangulea, “Călăraşi, mon amour”, publicată de editura Pământul în anul 2010. Trecând în revistă lumea de dinainte de 1989 din Călăraşi, dar şi cea de după Revoluţie, Frangulea aminteşte în lucrarea sa şi de Ioan Foriş. L-a cunoscut personal şi-l descrie ca fiind “un monument de bun-simţ, de omenie şi, în final, de caracter. Felul său de a fi era copleşitor de modest. Orice contact cu el(voit sau nu) te determina să te ruşinezi în faţa sa prin simplitatea de care dădea dovadă, dusă, uneori, până la extreme”.
Cel mai bine informat
Tot acesta aminteşte că orice discuţie cu Ioan Foriş era o adevărată lecţie de cumpătare, însă până la un anumit punct, deoarece ştia să ducă discuţia pe terenul său şi afla de la interlocutor mai mult decât şi-ar fi propus. Iată ce notează Gheorghe Frangulea în lucrarea sa: “ Era un mare pescar de guvizi politici pe care îi înghiţea din privire. Discuţia cu el necesita foarte multă inteligenţă şi diplomaţie şi devenea un adevărat ritual. Dacă nu ştiai că modestia sa este doar o capcană, erai tentat să te vinzi din două fraze. El, adică Foriş, prin felul său de acţiune, doar cumpăra şi nu vindea niciodată din casă. Spre deosebire de Martin sau Bejan(n.r: Vasile Martin şi Dumitru Bejan, foşti primi-secretari ai judeţului şi ei), a fost, cred, omul cel mai bine informat din judeţ, deşi credeai că habr nu are pe ce scaun stă sau despre ce este vorba”.
Aprovizionarea cu alimente
Cei care l-au cunoscut în acea perioadă spun că Ioan Foriş nu uitase niciodată de unde plecase. Venit la Călăraşi tot din funcţia de prim-secretar al judeţului Satu Mare, acesta avea grijă în continuare de concetăţenii săi. “Ştiu că plecau maşini de la Avicola Călăraşi, încărcate cu carne de pui şi ouă pentru magazinele din Satu Mare. Cum în acele vremuri, carnea era un lux, mulţi români suferind de foame, Foriş trăgea sforile ca în locul său de baştină să fie mâncare în galantare, iar oamenilor să nu le lipsească nimic”, povesteşte Lucian Niţu. În vechiul regim, Călăraşiul era cunoscut ca unul dintre cele mai bine aprovizionate oraşe din Bărăgan. Cu toate acestea, atunci când intrai în dizgraţiile “tovarăşului”, nu mai aveai cale de scăpare. “Era o persoană amabilă la prima vedere, dar dacă cumva încercai să-l contrazici sau să nu respecţi doctrina de Partid, imediat te punea la punct”, spun cei care l-au cunoscut.
Vă recomandăm şi:
FOTO Fotograful dezastrului comunist, Andrei Pandele, elogiat de BBC
Arhivele comunismului: magistraţi basarabeni condamnaţi la gulag
Alegerile din 1946, portalul grotesc spre comunism (II)