Joia Mare: tradiţii. Ce simbolizează pasca rituală, cea mai importantă coptură a Paştelui, şi cum o prepară gospodinele
0De Joia Mare, tradiţiile spun că se prepară cele mai importante copturi pascale: cozonacii cu mac şi nucă şi pasca cu brânză. Pasca, cea mai importantă coptura rituală a Paştelui, se face din faină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă şi are, cel mai adesea, forma rotundă.
Joia Mare, tradiţii: ziua în care se prepară Pasca
Aluatul dospit se pune în tăvi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se aşază aluatul împletit din două sau trei sucituri şi se lasă totul la crescut. În mijlocul tăvii se pune brânză de vacă, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii şi stafide. Peste brânză se face o cruce, din acelaşi aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou şi se coace în cuptorul încălzit.
“Pasca este preparată din făină de grâu, simbol al renaşterii, de cea mai bună calitate, la care se adaugă lapte, ouă, brânza şi mirodenii. Obiceiurile indică un adevărat ritual pe care femeile îl urmau înainte de a se apuca să facă pasca: se îmbăiau, se pieptănau, îşi puneau haine curate, făceau rugăciuni, iar abia apoi se apucau de frământat şi preparat”, spun etnografii.
Joia Mare, tradiţii de urmat pentru sufletul morţilor
Tot Joia Mare este ziua în care se fac slujbe special dedicate morţilor. Fiecare familie duce la biserică colaci, prescură, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite de sufletul morţilor. Conform tradiţiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaţa acestei zile se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curţi, în faţa casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toţi morţii din familie şi reprezentau o replică precreştină la înhumarea creştină din Vinerea Mare.
Iată o reţetă ieftină de pască cu brânză şi stafide, oferită de bucataras.ro
Ingrediente pentru pască:
Aluat:
1 pliculeţ drojdie uscata
3 gălbenuşuri
80 g unt/margarină topită
3 plicuri zahăr vanilat
100 g zahăr
1 linguriţă rasă de sare
200 ml lapte
coajă de lămâie
cca 400 g făină
Umplutura pentru pască:
500 g brânza de vaci
300 g smântână
150 g stafide înmuiate în rom
5 plicuri zahăr vanilat
1 linguriţă coajă de lamaie
4 linguri de griş
150 g zahăr
3 ouă
Am pregătit o maia din drojdie, 2 linguriţe de zahăr, 2 linguriţe de făină şi 4-5 linguri de lapte călduţ pe care am lasat-o la dospit 15 minute.
Separat am pus laptele cu zahărul şi zahărul vanilat la fiert până s-a topit complet zahărul.
Am pus făina într-un vas mare şi am făcut o adâncitură în mijloc.
Am adaugat maiaua, laptele uşor răcit, gălbenuşurile frecate cu sarea şi coaja de lămâie. Am omogenizat bine aluatul şi am început să adaug treptat din untul topit şi am frământat bine până ce aluatul nu s-a mai lipit de mâini. L-am lasat la dospit la loc călduţ, acoperit cu un prosop timp de 60 de minute.
Între timp am pregătit umplutura: am mixat brânza de vaci cu zahărul şi zaharul vanilat, apoi am adăugat treptat câte un ou şi am mixat bine după fiecare. Cu o paletă am încorporat uşor smântâna ,grişul şi stafidele .
Am împărţit aluatul în două. Prima parte am pus-o în tava tapetată cu unt şi am ridicat-o uşor pe peretii tăvii cât să încapă umplutura. Am pus umplutura şi am nivelat bine.
Am oprit 1/3 din restul de aluat apoi celălalt rămas l-am împărţit în 2. Am intins fiecare parte într-un şnur subţire apoi le-am împletit. Am pus împletitura peste brânză de jur împrejurul tăvii, apoi din restul de aluat am format o cruce pe care am aşezat-o pe mijlocul păscuţei. Am mai lăsat-o la dospit 15-20 de minute apoi am introdus-o în cuptorul preîncălzit pentru aproximativ o oră.
Vă recomandăm şi: