Cătina, o bombă cu vitamine. Cum se consumă, cui îi este indicată şi de ce a fost numită „Ginsengul românesc“
0Considerată unul dintre cei mai puternici biostimulatori ai imunităţii, cătina este recomandată mai ales în sezonul rece. Ceaiul de cătină previne răceala şi gripa, iar la nevoie grăbeşte vindecarea. Pentru calităţile sale extraordinare, cătina a fost numită „ginsengul românesc“.
Fructele mici şi acrişoare conţin cea mai mare cantitate de vitamina C, mai mult decât măceşul şi de zece ori mai mult decât citricele. Specialiştii spun că aceasta poate fi şi cel mai bun vaccin antigripal. Fructele de cătină sunt cele mai bogate în vitamina C naturală, precum şi în vitamina E, vitamina A, K, F, P, complexul de vitamine B, proteine, calciu, magneziu, fier, sodiu, potasiu, betacaroten, ulei, celuloză.
Antiinflamator şi anticancerigen
“Prin simpla descriere a conţinutului fructelor de cătină ne putem da seama de faptul că acestea sunt o adevărată bombă de vitamine pentru organismul nostru. Poate fi consumată în mai multe feluri, de exemplu în stare pură, cu miere, în formă de pulbere, suc, ulei, vin, gem, ceai, tinctură. Cătina este un excelent imunostimulator, cicatrizant, antiinflamator, anticancerigen, astringent, antibiotic, afrodisiac. Este folosită în prepararea diferitelor creme, în industria cosmetică, farmaceutică, etc. şi are foarte multe indicatii terapeutice: în afecţiuni ale ficatului, răceală şi gripă, depresie, anemie, cancer, ulcer, gastrită, afecţiuni cardiovasculare, artrită, hipertensiune, anemie, nevroze, spasmofilie”, explică Marina Grigore, specialist în apifitoterapie.
Chiar dacă este miraculoasă, specialiştii ne sfătuiesc să cerem sfatul medicului atunci când dorim să urmăm o cură de cătină. Rezultatele unui astfel de tratament nu vor întârzia să apară, organismul va fi vitaminizat şi revigorat foarte repede, iar sistemul imunitar va fi puternic stimulat.
Tratează bolile ficatului şi alergiile
Cătina este foarte indicată în stimularea sistemului imunitar, în tratarea răcelilor, gripei, infecţiilor. “Pentru tratarea hepatitei şi a cirozei, sucul de cătină precum şi decoctul de cătină sunt excelente. În caz de răceli, gripe, pneumonii, se consumă sirop de cătină pe stomacul gol sau se face o cură de cătină cu miere, grăbind astfel vindecarea”, explică specialistul.
În uz extern, cătina este folosită sub formă de ulei şi pentru afecţiuni oftalmologice (miopie, hipermetropie, glaucom, cataractă), urticarie, alergii, dermatoze, imunitate scăzuta, ulcere cutanate, eczeme, acnee, escare, hemoroizi, psoriazis şi arsuri solare. Cătina este un bun sudorific şi poate fi folosită în curele de slăbire deoarece inhibă pofta de mâncare, dar în acelaşi timp vitaminizează organismul. Tinctura obţinută din mugurii de cătină este un excelent remediu împotriva procesului de îmbătrânire.
Arbustul, cunoscut din Antichitate
Cătina este un arbust fructifer ale cărui beneficii se cunosc încă din antichitate. Se pare că ar fi originară din Asia de Sud, iar chinezii o folosesc de peste 2.000 de ani în medicina tradiţională. În România, cătina creşte în mod sălbatic în zona subcarpatică din Moldova şi Muntenia, din bazinul Siretului şi până la Olt. Fructele de cătină se recoltează din august până la sfârşitul lui octombrie