Ce semnifică scobitura de pe vasele din lut foarte vechi. „După 100 de ani dădeau foc locuinţelor şi o luau de la zero“

Teritoriul ocupat astăzi de România, Basarabia şi Ucraina este bazinul în care s-a dezvoltat prima civilizaţie europeană, cultura Cucuteni. Olăritul a fost una dintre ocupaţiile strămoşilor noştri, elemente de decor, forme, culori, dar şi modalităţi de lucru, din vechime, fiind transmise până astăzi în arta ceramică.

Olăritul a fost principala meserie a bărbaţilor din zona de munte a Buzăului. 

În majoritatea gospodăriilor se găseau câte o roată pentru olărit şi cuptorae în care meşterii ardeau cănile sau castroanele din pământ.

La Mânzăleşti, multe dintre obiceiurile localnicilor sunt strâns legate de această ocupaţie străveche. Vasele din teracotă aveau în primul rând utilitate în gospodărie, spune Cecilia Petrescu, ghid al Muzeului Timpul Omului, din Mânzăleşti.

Oalele făcute din lut ars aveau însă un loc şi în viaţa spirituală a strămoşilor. Decoraţiunile de pe vase nu erau puse acolo întâmplător, spune Cecilia Petrescu.

”Inciziile, de exemplu, care arată cercurile au o semnificaţie aparte. Exista o tradiţie în perioada culturii Cucuteni conform căreia după 100 de ani dădeau foc locuinţelor şi o luau de la zero pentru că se considera că prea multe răutăţi s-au aciuat acolo şi trebuie să o ia de la capăt”, explică Cecilia Petrescu. 

Muzeul Timpul Omului, din Mânzăleşti, deţine trei vase rare cu decupaj făcut cu un anumit scop de olarii de pe vremuri. 

”Pe aceste vase avem imprimate toate constelaţiile, iar într-o parte au scobitura care semnifică groaza omului în faţa necunoscutului, frica în faţa morţii. Astfel de vase au fost descoperite în zonă, ca aparţinând civilizaţiei Cucuteni, toate cu aceste incizii”, spune Cecilia Petrescu.

Potrivit istoricului Laurenţiu Grigoraş, populaţia care a trăit în arealul atribuit culturii Cucuteni, în urmă cu peste 6.000 de ani, a lăsat în urmă numeroase indicii ale unei existenţe înfloritoare, în care arta a avut un rol important. 

Istoricii spun că pe continent nu exista o altă civilizaţie contemporană acesteia care să fie la înălţimea culturii Cucuteni, atât datorită ceramicii, în care cei de aici erau maeştri desăvârşiţi. Unele asemănări au fost identificate cu o ceramică dintr-o cultură neolitică din China. Între cele două culturi însă este o distanţă de timp foarte mare, cea din China apărând după circa un mileniu faţă de cea de la Cucuteni.

Pe ceramica de Cucuteni predomină decorul în spirală, cu numeroase variante şi combinaţii. Culorile predominante pe vasele ceramicii de Cucuteni sunt roşul, albul şi negrul, cu unele variaţii în funcţie de temperatura la care a fost ars vasul respectiv. Ca formă, vasele diferă de la simple pahare la vase mari de tipul amforelor.