Analiză Bucureștiul, fără sectoare. Reorganizarea Capitalei reaprinde disputa dintre viziune și populism. Cum s-ar putea aplica propunerea
0Propunerea de a desființa sectoarele și de a transforma Bucureștiul într-o singură administrație ridică întrebări despre eficiență, viziune și realism politic. Analiștii spun că ideea are tentă electorală și nu poate fi aplicată fără o regândire completă a orașului.
Propunerea de reorganizare administrativă a Capitalei, prin desființarea sectoarelor și unificarea Bucureștiului într-o singură structură cu un singur primar, reaprinde dezbaterea despre eficiența actualului model de guvernare locală. Ideea este susținută de fostul europarlamentar Vlad Gheorghe, care a cerut Guvernului organizarea unui referendum pentru desființarea sectoarelor și a județului Ilfov.
Potrivit acestuia, Capitala are nevoie de o singură conducere pentru a elimina birocrația, risipa și haosul decizional. „Îi cer premierului Ilie Bolojan să organizeze un referendum pentru desființarea sectoarelor și a județului Ilfov. În 2028, să nu mai avem șapte primari – baroni de sector, ci un singur primar general”, a declarat Gheorghe, la sediul Guvernului.
El susține că actualul sistem administrativ generează ineficiență și cheltuieli nejustificate. „Baronii de sector fac toate ilegalitățile posibile, cumpără tablete exorbitante, autorizează construcții peste magistrale de gaz. În unele primării, directorii câștigă mai mult decât un ministru”, a spus fostul europarlamentar, estimând economii între 2 și 6 miliarde de lei pe an dacă sectoarele ar fi desființate.
E posibil să nu treacă un astfel de referendum
Analistul politic Cristian Andrei consideră că ideea, în forma actuală, este o temă de campanie cu tentă anti-sistem. „Așa cum este formulată azi, ideea este o temă de campanie ce se dorește cumva anti-sistem, iar referendumul ar avea un caracter mai degrabă electoralist. Ar fi util cel mult să testeze voința bucureștenilor, ca-ntr-un sondaj”, spune analistul.
El atrage atenția că o reorganizare reală a Capitalei ar necesita o viziune mult mai amplă. „O reorganizare a Bucureștiului nu implică o simplă decizie de unificare, ci o nouă gândire completă a administrației orașului. Ideea are meritele ei, dar trebuie supusă unui exercițiu critic: Ce implicații are? Ce formulă e mai bună pentru administrarea orașului? Cum se poate ajunge la o administrație de tip metropolă, incluzând și Ilfovul? Poate un singur primar să gestioneze un oraș de peste două milioane de oameni?”, explică Cristian Andrei.
Analistul subliniază că problema Bucureștiului nu se reduce la birocrație, ci ține de viziunea de dezvoltare. „Nu e doar o chestiune de sectoare sau de funcționari, ci una de strategie urbană. Dacă tot vorbim despre alegeri, trebuie vorbit și despre direcția de dezvoltare a orașului. E posibil ca un astfel de referendum să nu treacă, pentru că bucureștenii se simt atașați de actuala formulă cu sectoare.”
O propunere curajoasă
Într-o notă similară, analistul Valeriu Turcan apreciază curajul propunerii, dar consideră că momentul ales o transformă într-o temă pur politică. „Este o propunere curajoasă, care va genera dezbatere, doar că ea vine în plină campanie pentru Primăria Capitalei și, în consecință, discuția va fi puternic politizată. Ideea nu va duce nicăieri, mai ales că este greu de pus în practică”, afirmă Turcan.
El explică și de ce inițiativa are șanse minime de a fi pusă în aplicare: „E utilă doar ca temă de atac politic. E greu de crezut că PSD și PNL vor accepta să piardă controlul asupra sectoarelor Capitalei. Nu mai spun că un referendum ar arunca în aer și coaliția. E genul de propunere cu care dai toate calculele peste cap, dar nu văd pe cineva dornic să forțeze un asemenea plan de joc într-o guvernare de coaliție.”
Solicitarea depusă la cancelaria prim-ministrului nu are efect juridic, Guvernul nefiind obligat să răspundă. Un referendum local privind modificarea limitelor teritoriale sau reorganizarea administrativă poate fi inițiat doar de Ministerul Dezvoltării.