Destine faţă în faţă. Ce a determinat diferenţa enormă de reuşită în viaţă între doi orfani din România
0Doi copii se aflau în urmă cu mai bine de 20 de ani în acelaşi centru. Unul a fost adoptat de o familie din Italia, s-a căsătorit, are un copil, o casă, un loc de muncă, este fericit. Celălalt a fost purtat prin 7 centre din judeţul Braşov, nu are pe nimeni, doarme pe bănci, este un inadaptat.
În urmă cu mai bine de 20 de ani, la centrul din Codlea care aparţine de Protecţia Copilului, soseau doi băieţei, ambii abandonaţi.
Pe unul dintre aceştia îl chema Ionuţ şi, deşi destinul îi dăduse o lovitură atât de puternică, avea să-i surâdă mai târziu. Celui de al doilea nu îi vom dezvălui numele, deoarece zeiţa Fortuna nu s-a arătat atât de prietenoasă cu el, dar îl vom numi Alex.
După ce au stat o perioadă împreună, destinele lor au luat-o pe căi opuse. Ionuţ a fost adoptat de o familie din Italia, iar Alex a fost plimbat prin 7 centre din judeţul Braşov, până când, la 18 ani, a fost dat afară din centrul de la Brădet.
„În timp ce Ionuţ m-a invitat la botez în acest an şi, exact cu un an în urmă, în septembrie, anul trecut, mai exact în 14 septembrie 2020, m-a invitat la nuntă, Alex m-a invitat să-l privesc cum doarme pe bancă. În timp ce Ionuţ este un tânăr fericit, un familist fericit, iar această fericire i-a fost adusă de către adopţia internaţională, de către o familie din Milano şi la 30 de ani este căsătorit şi are un copil, o familie frumoasă, o casă, un loc de muncă şi o carieră, Alex este un tânăr compromis, aş spune ratat, aş spune un inadaptat, un destin rătăcit”, a descris Azota Popescu, preşedintele Asociaţiei Catharsis, situaţia celor doi foşti colegi de centru.
Ionuţ a ajuns un om realizat datorită faptului că a avut şansa să crească într-o familie, la Milano. În schimb, Alex s-a transformat într-un tânăr neadaptat, ca urmare a vieţii din centrele Protecţiei Copilului.
„După ce a fost hărţuit prin cele 7 case de copii din judeţul Braşov, a fost traficat de romi şi dus în Germania, la cerşit. A reuşit să fugă, să ajungă în România, dar îi era frică de oameni. Şi, atunci, şi-a găsit un loc de muncă undeva, în vârf de munte, printre oi. Era fericit, dar traumele copilăriei, condiţiile de muncă şi condiţiile de viaţă l-au făcut să renunţe. Durerile de spate, de măsele, de picioare şi multe altele l-au făcut să dispere şi aşa l-am cunoscut cu doi ani în urmă”, a mai povestit Azota Popescu.
Asociaţia Catharsis l-a ajutat extrem de mult. „L-am adus la Braşov, i-am asigurat tratament medical în valoare de 7.200 de lei. Medicul Gabriela Mihalache Gligor l-a ajutat, preotul de la Biserica Sfântul Pavel şi Petru i-a oferit cazare timp de două săptămâni şi un loc de muncă la fabrica de pâine. Nici acolo nu s-a adaptat şi a plecat”, a continuat Azota Popescu.
Se părea că şi-a găsit, în sfârşit, drumul în viaţă când firma Uzina din Braşov l-a ajutat să facă un curs de calificare şi i-a oferit un contract pe un an în Germania. A venit de acolo în vacanţa de Crăciun, avea bani destul de mulţi, însă venea tot la Catharsis, pentru că acolo se simţea în siguranţă.
„În august, când i-a expirat contractul de un an, a plecat, sub influenţa unui anturaj nefast, în Franţa. M-a sunat. Mi-a cerut bani să vină în România. Unde să se ducă dacă nu are casă, dacă nu are bani, dacă nu are familie, dacă nu are pe nimeni? La Catharsis. Duminica trecută veneam de la biserică şi l-am găsit dormind pe bancă, în faţa sediului asociaţiei”, a mai spus preşedintele Catharsis.
În încheiere, Azota Popescu a spus că diferenţa dintre cele două destine este unul dintre motivele care o determină să lupte în continuare pentru redeschiderea adopţiei internaţionale în România.
Vă mai recomandăm:
Ce i-a transmis filosoful Mihai Şora preotului care l-a atacat pe reţelele de socializare