Braşovul, principalul motiv pentru care România este vizată de noi sancţiuni pentru gestionarea deşeurilor
0După ce, la presiunea locuitorilor, Consiliul Local Prejmer a votat că pe teritoriul comunei nu se poate amplasa un centru de management al deşeurilor, proiectul de 100 de milioane de euro a intrat în impas.
Judeţul Braşov se confruntă cu o gravă problemă în ce priveşte gestionarea deşeurilor. Autorităţile nu au reuşit să găsească o soluţie acceptată de locuitori pentru realizarea unui Centru Integrat de Management al Deşeurilor (CMID), astfel că Braşovul este principalul motiv pentru care România este vizată de noi proceduri de infringement în domeniul gestionării deşeurilor.
Consiliul Judeţean Braşov anunţa, la începutul acestei veri, că a găsit soluţia pentru amplasarea unei fabrici de deşeuri pe teritoriul comunei Prejmer. Numai că locuitorii comunei s-au opus vehement şi au iniţiat chiar o petiţie online, semnată de mai multe sute de persoane.
La început, Primăria Prejmer nici măcar nu a recunoscut că există intenţia amplasării unui asemenea CMID pe teritoriul ei. Localnicii au aflat, însă, intenţiile Consiliului Judeţean, iar, la un moment, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Szenner Zoltan, a organizat chiar o conferinţă de presă în care explica şi motivele pentru care intenţionează să implementeze proiectul de 100 de milioane de euro, din fonduri europene, pe teritoriul Prejmerului.
Primăria nu a mai avut încotro, iar, după ce iniţiatorii petiţiei online au discutat cu consătenii şi cu mai mulţi aleşi ai comunei, Consiliul Local s-a opus construirii unui asemenea centru pe raza comunei Prejmer.
Oamenii din sat ştiau ce vorbesc, deoarece la Prejmer mai există un asemenea centru, chiar dacă el este mult mai mic, deoarece deserveşte doar câteva localităţi mici, învecinate, nu întreg judeţul, vum va fi cazul noului CMID. Aici s-au întâmplat probleme la alimentarea cu curent electric şi mirosul a fost de nesuportat în întreaga comună, timp de câteva zile. Un centru de zeci de ori mai mare ar însemna şi probleme mult mai serioase, în opinia locuitorilor comunei.
„Aş dori să vă ȋmpărtăşesc recunoştinţa şi bucuria care astăzi ȋmi umplu sufletul. Votul pe care l-a primit astăzi proiectul demarat de mine cu privire la interzicerea amenajării CMID la Prejmer reprezintă indirect promisiunea faptului că această fabrică nu se va construi atâta timp cât acest lucru va depinde de votul Consiliului local Prejmer. Aş dori să mulţumesc ȋntregii mele echipe, fără de care acest proiect nu ar fi fost posibil. În al doilea rând, domnului primar Apafi Mihai şi al echipei de consilieri locali Prejmer care, prin votul lor, au spus NU CMID la Prejmer! Şi, nu ȋn ultimul rând, vouă, membrilor comunităţii, care prin opiniile şi sugestiile voastre, prin completarea de petiţii şi participarea online sau cu prezenţă fizică la sedinţa de astăzi 29 iulie 2021 a Consiliului local Prejmer aţi dovedit ȋncă o data faptul că PĂREREA VOASTRĂ CONTEAZĂ!”, a notat, pe Facebook, iniţiatorul proiectului, Adrian Gabor.
După ce a realizat că proiectul s-a împotmolit în faza terenului, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a căutat o soluţie pentru rezolvarea problemei.
„Astăzi, consiliile judeţene ajng în imposibilitatea de a implementa aceste proiecte tocmai din cauza faptului că nu au suprafeţele de teren a dispoziţie pentru a putea să facă astfel de investiţii. Legea de cumpărare a terenurilor este extrem de dificilă, necesită publicitate, drept de preemţiune şi văd în fiecare zi o reticenţă din partea tuturor celor din comunităţile unde dorim să implementăm astfel de proiecte, că fac petiţii şi există o stare de supărare din partea dumnealor. În situaţia în care se va îmbunătăţi cadrul legislativ şi va permite exproprierea şi pentru alte obiective în afară de drumuri naţionale şi autostrăzi, consider că simplificăm foarte mult implementarea acestor proiecte şi putem să alegem suprafeţele necesare optime, atât din punctul de vedere al utilităţilor, cât şi al distanţei faţă de localităţii sau al accesului de la drumul naţional”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.
Finanţarea nerambursabilă, administraţia judeţeană vrea să o acceseze prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020. Dar, dacă lucrurile vor trena, se va închide acestă oportunitate. Totuşi, şeful Executivului judeţean spune că vor mai exista alocări fie prin PNRR, fie prin alte programe.
„Din punctul meu de vedere – şi vedem cu toţii că este o politică a Comisiei Europene – vor exista permanent alocări bugetare pentru astfel de obiective, deoarece cu toţii ne dorim să avem cât mai puţine infringement-uri, să avem cât mai puţine situaţii în care nu gestionăm corespunzător problemele de mediu”, a mai precizat Adrian Veştea.
Vă mai recomandăm:
Un candidat la Bacul de toamnă a postat pe Facebook dovada că a copiat la examen