FOTO „Căluşarii de iarnă”, un obicei unic în România care încă se mai păstreză în comuna Gropeni din judeţul Brăila

În mediul rural din judeţul Brăila se mai păstrează o parte din vechile obiceiuri de Crăciun şi de Anul Nou. Există sate unde colindele şi pluguşorul nu şi-au pierdut din farmec, iar colindătorii - care recită aceleaşi versuri din vechime - sunt primiţi cu drag în curţile gospodarilor. Special este cazul comunei Gropeni, unde încă se mai practică un obicei unic în ţară, ce nu mai este întâlnit altundeva în România: căluşarii de iarnă.

Pentru ca totul să iasă perfect în ziua de Crăciun, când se merge din gospodărie în gospodărie, colindătorii cu vârste cuprinse între 7 şi 15 ani înscrişi în Ansamblul "Floricica" din Gropeni, coordonat de Rădiţa Fluturaş, bibliotecara Căminului Cultural din comună, a făcut repetiţii încă de la începutul lunii decembrie.

Când a sosit vremea, îmbrăcaţi în costume populare şi "înarmaţi" cu beţe împodobite în staniol colorat, puştii au jucat căluşul în curtea părinţilor unuia dintre ei. Acordeonistul Nicolae Mercan a asigurat fondul sonor, iar gazde au fost soţii Costel şi Marioara Roşca. Aceştia şi-au jucat perfect rolul de gospodari bucuroşi să primească grupul de colindători. Au privit încântaţi cum băiatul lor, Gabriel, joacă căluşul, împreună cu tovarăşii din grup, iar la final şi-au servit oaspeţii cu mere, covrigi, colac împletit, gogoşi calde şi suc - pentru că vârsta nu le permite să bea altceva.

În plus, pe durata dansului, gazda le-a dat căluşarilor bucăţi de carne crudă, pe care unul dintre băieţi le-a înfipt într-o ţepuşă din fier. De altfel, acesta este unul dintre elementele speciale ale obiceiului "căluşarilor de iarnă" practicat la Gropeni: obţinerea de către dansatori, ca răsplată pentru efortul depus, a unor bucăţi de carne pe care, la sfârşitul zilei, conform tradiţiei, membrii cetei o prepară şi o consumă împreună, în cadrul unei petreceri ţinută acasă la unul dintre ei.

"Calfa" şi "Iapa"

Semnificaţia şi desfăşurarea acestui obicei ne-a fost explicată de învăţătorul Ionel Lambrinoc, directorul Şcolii Gimnaziale din Gropeni, un împătimit al conservării tradiţiilor populare. "Obiceiul are o vechime ascunsă în negura vremurilor, dar în prezent se mai practică doar în judeţul Brăila, la Gropeni şi, de ceva vreme, şi la Tichileşti, fiind preluat şi de prietenii noştri din comuna învecinată.

Cete de copii cu vârste mai mici de 15 ani merg din casă în casă, în ziua de Crăciun. Membrii cetei au întotdeauna număr fără soţ şi sunt conduşi de o «calfă» care interpretează un text. Restul dansatorilor îi ţin isonul cu «i-auzi, ia!», în timp ce se mişcă într-un şir şerpuitor, pe ritm de geampara. Totul este susţinut şi de acompaniament muzical, acum preferându-se acordeonul, faţă de cimpoiul din trecut.

Un alt personaj central este «iapa», al cărui rol este de a cere neîncetat gazdei colindate carne. Aceasta este înfiptă într-o «sighinică» şi va fi purtată toată ziua ca un adevărat trofeu. Ea va fi consumată de către căluşari la sfârşitul zilei, când se retrag la casa unuia dintre ei pentru a petrece împreună", ne-a explicat învăţătorul.

Ionel Lambrinoc a precizat că, în prezent, obiceiul nu mai are semnificaţiile ritualice din vechime, însă păstrează elementele de spectaculozitate. "Este o lume a magiei şi bucuriei. Căluşarii îşi ascund faţa sub o ciurică şi sunt înarmaţi cu beţe cu care alungă relele din casa colindată, iar bucuria este asigurată de mesajul tonic al textului prezentat de calfă şi de convingerea gazdei că anul ce urmează va fi mai bun şi ca urmare a faptului că a fost colindată de căluşari", spune învăţătorul din Gropeni.

Citiţi şi

FOTO VIDEO  Slatina, capitala căluşului românesc timp de trei zile