VIDEO O familie din Bucureşti locuieşte de 5 ani într-un sat mirific din Apuseni unde a reconstruit două case. Următorul proiect este o moară de apă
0Gabriel şi Cristina Suliman, cei doi tineri din Bucueşti care locuiesc de 5 ani, împreună cu copiii lor, în satul Cheia din Apuseni îşi continuă aventura în acest peisaj mirific al munţilor. După ce, în ultimii trei ani, au refăcut două case vechi de peste 100 de ani, în 2018 îşi propun să refacă o moară tradiţională.
Satul Cheia este un cătun izolat din Munţii Trascăului aparţinând comunei Râmeţ, unde, începând cu anul 2014, familia Suliman a demarat un proiect de restaurare a două case tradiţionale cu acoperiş de paie si refacerea integrală a unei gospodării autentice, specifică satelor mocăneşti din Apuseni.
”În cei aproape cinci ani de locuit în acest cătun, am încercat sa aducem laolaltă obiecte si unelte tradiţionale, recuperate din casele aflate în ruină, obiecte care decorează cele două case restaurate care în prezent alcătuiesc gospodăria din Satul Cheia”, spune Gabriel Suliman. Una dintre case este folosită ca locuinţă de familia Suliman, iar cea de-a doua poate fi oferită drept cămin turiştilor care aleg să treacă prin Cheia sau să petreacă câteva zile aici.
”În perioada 1900 - 1950 în satul Cheia funcţionau aproximativ 12 mori pe apă de măcinat grâne care deserveau atât locuitorilor din sat cât şi celorlalţi săteni din zonele învecinate. În prezent se mai pot întrezări doar canalele de aducţie şi fundaţiile de piatră. Ne propunem în acest an, strămutarea unei vechi mori pe apă dintr-un sat vecin, si relocarea acesteia pe albia pârâului din Cheia”, spune Gabriel. Demersul lor are şi un cost financiar, estimat la 23.000 de lei. Pentru cu deţin aceşti bani, au iniţiat o campanie de donaţii pe internet la adresa www.sprijina.ro/cauze/moara-din-muntii-apuseni. Oricine doreşte să susţină proiectul poate face donaţii pe site. O altă modalitate este trimiterea unui SMS cu textul ”sprijină 1012”, în valoare de 10 euro, la nr. 7560 în reţeaua orange şi 7410 în reţeaua vodafone.
”Moara pe apă reprezenta o construcţie definitorie într-o gospodărie tipică acestei zone montane deoarece motivaţiile economice au avut un rol definitoriu asupra configurării gospodăriilor din Cheia cu precădere acelora care aveau acces la albia pârâului”, mai afirmă Gabriel Suliman. În prezent, la nivel naţional, mai sunt foarte puţine mori pe apă care să funcţioneze fie chiar în scop demonstrativ, şi cu atât mai puţine pe traseele turistice, ele aflându-se cel mult în gospodării izolate ori aflate într-un proces de degradare accelerată. ”Vom demara lucrările la începutul acestei veri cu transportul pietrelor de moară şi a mecanismului care angrenează roata pe apă. Din experienţele anterioare cu strămutarea caselor, partea dificilă o reprezintă transportul bârnelor şi a roţilor de moară care pot cântări şi peste 500 de kilograme”, spune tânărul de la Cheia.