Măsuri de siguranţă la Ocna Mureş după scăderea apei în lacul format în urma catastrofei din 2010. Primăria respinge zvonurile de ”iminentă prăbuşire”
0Măsuri preventive şi restricţii de circulaţie la Ocna Mureş, la cinci ani după surparea de teren care a dus la prăbuşirea supermarketului Plus şi crearea unui lac artificial. Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Alba transmite că are în atenţie situaţia semnalată de către Societatea Naţională a Sării privind scăderea nivelului apei din lac, ca urmare a extragerilor anterioare de sare din zona câmpului de sonde din oraşul Ocna Mureş.
Ca efect al exploatării de sare, posibilitatea apariţiei unor surpări de teren a apărut pentru prima dată în anul 2010, însă pentru prevenirea oricărei situaţii de risc, în urma analizei realizate cu operatorul economic, s-a delimitat o zonă de influenţă care începând de joi se află în monitorizarea permanentă a specialiştilor din cadrul Societăţii Naţionale a Sării SA şi a ISU Alba.
La nivelul Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă Ocna Mureş au fost luate toate măsurile legale cu caracter preventiv pentru informarea şi protejarea populaţiei din zona de influenţă, dar şi de identificare a unor soluţii alternative de cazare, în cazul apariţiei vreunei situaţii iminente care să impună evacuarea preventivă, transmite CJSU Alba. Totodată, pe strada Mihai Eminescu a fost restricţionat accesul autovehiculelor cu o masă mai mare de 3,5 tone.
În zona de influenţă sunt 24 de case locuite, 3 operatori economici şi un imobil în care locuiesc 6 familii, protejarea acestora fiind o prioritate a autorităţilor. În perioada imediat următoare în zona de exploatare a sării operatorul economic Societatea Naţională a Sării SA va realiza o analiză şi o evaluare exactă a situaţiei existente şi a măsurilor tehnice care se impun a fi luate, transmite CJSU Alba. Primarul Silviu Vinţeler a declarat că zvonurile apărute în oraş privind ”iminenţa” unei prăbuţiri sunt false. ”Geologii, şi ca meserie şi ca pregătire, care şin sub observaţie câmpul de sonde şi sonda limitrofă au dat şi înainte, şi dau şi acum asigurări că nu există niciun pericol de prăbuşire, scufundare a oraşului sau a zonelor din apropierea câmpului de sonde. Structura solului lângă câmpul de sonde este bazat în principal pe marnă, rocă cu stabilitate mare, care oferă siguranţă oraşului. Toate prăbuşirile au avut loc în zona zăcămintelor de sare, niciuna în zona de marnă”, a spus Silviu Vinţeler.
Cinci ani de la catastrofa de la Ocna Mureş
În decembrie 2015 se împlinesc cinci ani de la catastrofa de la Ocna Mureş, în urma căreia zeci de persoane au fost evacuate din case şi instituţii, Magazinul ”Plus” s-a prăbuşit şi au fost înregistrate pagube de milioane de euro, prin surparea unei suprafeţe de teren de 1.800 mp. A rămas încă, amintire a dezastrului, ceea ce localnicii numesc ”Groapa de la Plus”, iar autorităţile locale încă încearcă să găsească soluţii pentru amenajarea zonei.
În 22.12.2010 surparea unei galerii vechi a minei de sare a înghiţit magazinul PLUS din Ocna Mureş şi a provocat distrugeri pe o suprafaţă de peste 10000 mp. Iată, pe scurt, filmul dezastrului: Un con de surpare plin cu apă a fost observat în “Câmpul de sonde” al S.C. “Salina”, la ora 5.30, la o distanţă de 10 metri de Magazinul “Plus”, având un diametru de 7 – 8 metri. Au fost observate fisuri la structura de rezistenţă a Magazinului “Plus”, în parcarea magazinului şi la structura de rezistenţă a Casei parohiale a Bisericii Ortodoxe.
Din craterul cu diametrul amintit ieşea apă cu presiune, ce spăla marginile acestuia şi îl mărea. La ora 9.00, craterul a ajuns la o suprafaţă de aproximativ 200 mp, cu tendinţă vizibilă de mărire. Au apărut fisuri în structura de rezistenţă la două case parohiale, clădirea Administraţiei Financiare Ocna Mureş şi pe străzile Mihai Eminescu şi Nicolae Iorga. La ora 14.30, suprafaţa craterului a fost de aproximativ 1.800 mp. Magazinul “Plus” a fost surpat în proporţie de 80% şi parcarea – pe aproximativ 50%, tendinţa de mărire a craterului fiind observată, în principal, spre Sonda 123. La ora 17.00, suprafaţa craterului a fost de aproximativ 10.500 mp, fiind afectate obiectivele menţionate. Începând cu ora 18.00, la martorii instalaţi pentru monitorizarea fenomenului nu s-au mai observat modificări.