Dezbateri la Bruxelles, în Comitetul European al Regiunilor, pentru eficentizarea achiziţiilor prin digitalizare şi renunţarea la preţul cel mai scăzut
0Comisia Europeană caută soluţii de eficentizarea achiziţiilor publice, domeniu în care, în fiecare an, la nivelul Uniunii Europene, este cheltuită suma de 2.000 de miliarde de euro. În acest proces este implicat şi Comitetul European al Regiunilor, care va formula un punct de vedere pe baza unui raport realizat şi prezentat în cadrul Comisiei pentru Politică Economică.
Raportor pe pachetul achiziţiilor publice este primarul oraşului Cugir, Adrian Teban, care a prezentat documentul în cadrul întâlnirii membrilor Comisiei pentru Politică Economică, desfăşurată marţi, 24 aprilie 2018, la Bruxelles.
Raportul ”pleacă” de la câteva concluzii care arată că domeniul achiziţiilor publice, pentru care Comisia Europeană a emis o directivă în 2014, nu este atât de competitiv şi de transparent pe cât ar trebui să fie la nivelul Uniunii Europene. Există unele domenii specifice unde competitivitatea şi eficienţa pot creşte, ceea ce, în opinia raportorului Adrian Teban, ar determina o economie de circa 200 de miliarde de euro. Asfel, s-a constatat că 55% dintre proceduri încă folosesc preţul cel mai mic drept unic criteriu, iar numărul procedurilor cu un singur ofertant a crescut de la 17%, la 34%. O altă concluzie susţine faptul că procesele nu sunt competitive, digitalizarea proceselor de achiziţii publice este prea înceată, procedurile sunt prea birocratice, iar experienţa şi bunele practici nu sunt suficient împărtăşite la nivel european.
”Legislaţia actuală privind achiziţiile publice pune accentul pe transparenţă şi corectitudine şi suferă la eficienţa procedurii. Din acest motiv, unii achizitori, în special autorităţile locale şi regionale mai mici, evită utilizarea achiziţiilor publice de teama de a face greşeli procedurale sau sunt reticente în a schimba modelele tradiţionale de achiziţii publice (lipsa de interacţiune şi cel mai mic preţ posibil) şi de a dezvolta proceduri inovatoare de achiziţii publice. Complexitatea a generat, de asemenea, costuri administrative ale achiziţiilor publice şi uşurinţa relativă cu care deciziile pot fi contestate în cadrul unui apel la un litigiu”, se afirmă în raportul prezentat marţi la Bruxelles.
Piaţa achiziţiilor publice din România: 17 miliarde de euro
Legislaţia UE privind achiziţiile publice impune ca toate contractele publice care depăşesc un anumit prag să fie scoase la licitaţie, respectând principiile transparenţei, tratamentului egal şi nediscriminării. Aceste reguli au fost, în continuare, simplificate, iar în octombrie anul trecut, Comisia Europeană a prezentat trei recomandări pentru care a solicitat un punct de vedere şi Comitetului European al Regiunilor. Mai degrabă decât să atribuie doar un contract pe baza celui mai bun preţ, autorităţile sunt încurajate să integreze criterii calitative, să caute soluţii inovatoare, de economisire a energiei sau să insiste pe abordări durabile şi incluzive din punct de vedere social.
”Comisia recomandă să renunţăm la criteriul de atribuire cu preţul cel mai mic şi să încercăm oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, care implică o analiză mai largă, nu doar la momentul achiziţiei, ci pe ciclul de viaţă al produsului. Noi, în Europa, nu avem nevoie de investiţiile cele mai ieftine, ci de investiţii bune la un preţ corect care să genereze inovare, incluziune socială şi dezvoltare durabilă. Un alt punct se referă la profesionalizarea achiziţiilor publice, atât din partea autorităţilor contractante, cât şi a ofertanţilor, în sensul de a obţine cele mai bune rezultate. Având în vedere constrângerile bugetare este evident că în Europa trebuie să facem mai mult cu bani mai puţini. Trebuie să avem achiziţii din ce în ce mai performante. Al treilea punct vizează digitalizarea achiziţiilor, care ar trebui urmărită în toate etapele, pornind de la iniţiere, procedură, cât şi după finalizarea acesteia”, a spus Adrian Teban. În România, piaţa achiziţiilor publice este de circa 17 miliarde de euro.
Raportul prezentat de primarul din Cugir a fost adoptat de Comisia pentru Politică Economică, împreună cu 15 amendamente formulate de alţi membrii ai acesteia. Votul final asupra raportului va fi dat în luna iulie, în cadrul sesiunii plenare a Comitetului European al Regiunilor, iar ulterior va fi înaintat Comisiei Europene. La şedinţa Comisiei pentru Politică Economică au mai participat, din România, primarii din Cluj-Napoca, Emil Boc, respectiv din Sectorul 6 - Bucureşti, Robert Negoiţă.
Ce este Comitetul European al Regiunilor?
Comitetul European al Regiunilor (CoR) este un organism consultativ al UE, format din reprezentanţi ai celor 28 de state membre, aleşi la nivel local şi regional. Prin intermediul CoR, aceştia îşi pot exprima în mod direct opiniile cu privire la legislaţia UE care are impact asupra regiunilor şi oraşelor. CoR le oferă regiunilor şi oraşelor posibilitatea de a se implica oficial în procesul legislativ al UE, asigurându-se că punctele de vedere şi nevoile autorităţilor locale şi regionale sunt respectate. CoR numeşte un raportor (unul din membrii săi) care consultă părţile interesate şi pregăteşte avizul. Textul este discutat şi adoptat de comisia din cadrul CoR care se ocupă de domeniul politic respectiv. Avizul este ulterior prezentat în sesiune plenară tuturor membrilor, care îl pot modifica şi apoi adopta prin vot. În cele din urmă, avizul este transmis tuturor instituţiilor relevante ale UE. Anual au loc până la 6 şedinţe plenare, în cadrul cărora se adoptă avize care acoperă între 50 şi 80 de proiecte legislative. (Sursa fotografiilor: Biroul de presă - Comitetul European al Regiunilor)