Cum au apărut teoriile conspiraţiei şi în ce scopuri sunt folosite. Când poate deveni adevărată o astfel de teorie
0Teoriile conspiraţiei s-au născut pentru a suplini lipsa informaţiilor şi explicaţiilor publice. O teorie a conspiraţiei este o ipoteză neverificată avansată de un individ sau un grup de indivizi, cu scopul de a comunica o informaţie drept veridică, demascând o conspiraţie care ar ascunde acest presupus adevăr.
Cuvântul „teorie” poate fi folosit în mod abuziv, majoritatea teoriilor conspirative fiind mai degrabă ipoteze. Exemplele includ: atentatele din 11 septembrie 2001, înscenarea aselenizărilor sau atacul de la Pearl Harbor. Orice teorie a conspiraţiei se „fabrică” în primul rând pe baza unui subiect învăluit în mister. Acesta poate fi un eveniment neaşteptat, incomplet sau neelucidat, un fenomen sau întâmplări ieşite din comun, un personaj sau o comunitate controversată.
Este nevoie apoi de un autor sau creator al respectivei teorii, (de obicei este vorba despre un autor „din umbră” - servicii secrete, societăţi secrete, sau chiar anumiţi ziarişti şi paparazzi). Teoria conspiraţiei este de regulă răspândită prin mijloacele de informare în masă disponibile, având publicul larg ca ţintă principală.
O teorie a conspiraţiei poate deveni oficial adevărată dacă conspiratorii au pierdut puterea politică şi/sau financiară, de exemplu Incendierea Reichstag-ului sau Incidentul Gleiwitz şi poate rămâne neadevărată dacă conspiratorii încă sunt la conducere, vezi invadarea Irakului ca urmare a unor presupuse arme chimice. Există şi posibilitatea ca o nouă putere politico-financiară să promoveze unele vechi teorii conspirative ca fiind adevărate (şi să fabrice dovezi) deşi ele nu sunt adevărate.
Teoriile conspirative, vehiculate în ultima sută de ani, pot fi clasificate în trei tipuri distincte: manipulatoare, de conjunctură şi provocate de evenimente. Teoriile conspiraţiei manipulatoare sunt create şi răspândite de serviciile secrete ale unei ţări pentru atingerea unor scopuri politice. Acest tip de teorii ale conspiraţiei sunt cel mai uşor de deconspirat după ce regimul politic (de obicei unul de tip totalitar) dispare, arhivele acestuia devenind izvor istoric. Exemple de teorii conspirative manipulatoare sunt Protocoalele înţelepţilor Sionului, Testamentul lui Petru cel Mare, teoriile despre Illuminati, Biserica Scientologică, virusul SIDA etc.
Teoriile conspiraţiei de conjunctură apar de regulă în mod spontan, pe fondul existenţei în mass-media în acel moment a unei anumite teme, exprimată sub forma unei teorii a conspiraţiei: OZN-urile şi civilizaţiile extraterestre, misiunea Apollo pe Lună etc. Marile evenimente petrecute pe neaşteptate şi cu deznodământ dramatic care au implicat personaje cu popularitate mondială sau au determinat mutaţii politice semnificative, au generat întotdeauna teorii ale conspiraţiei. Exemple ar fi asasinarea preşedintelui J.F. Kennedy, moartea prinţesei Diana, Revoluţia Română din 1989, atentatele din 11 septembrie 2001 de la New York, etc.