Condamnări la închisoare pentru şase tineri din Alba acuzaţi de trafic cu etnobotanice. Laborator improvizat, descoperit la percheziţii

Curtea de Apel Alba Iulia a finalizat, parţial, un dosar instrumentat de DIICOT prin care au fost trimişi în judecată şase tineri pentru trafic de etnobotanice.

Infracţiunea reţinută este cea de efectuare fără drept, de operaţiuni cu produse cu efecte psihoactive (etnobotanice). Instanţa a condamnat patru inculpaţi la pedeapsa închisoarii cu suspendare, în cazul altor doi a dispus rejudecarea procesului de către instanţa de fond, Tribunalul Alba. Inculpaţii pentru care s-a dispus rejudecarea sunt T. Narcis şi B. Alin, care a fost achitaţi de către Tribunal.

Câte şase luni de închisoare cu suspendare, sub supraveghere, au primit R. Alexandru, M. Alexandru, A. Iuliu şi G. Horia. Perioada de suspendare a fost stabilită pentru 2 ani de la data rămânerii definitive a sentinţei, perioadă în care cei patru trebuie să se supună unor condiţii restrictive. De asemenea, au fost obligaţi să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile.

Instanţa a mai dispus confiscarea sumelor de bani obţinute din vânzarea substanţelor interzise, respectiv suma totală de circa 18.000 de lei. Cei patru mai trebuie să plătească, fiecare, câte 14.833 de lei cheltuieli judiciare avansate de stat. Gruparea a mai avit alţi patru inculpaţi care au recunoscut faptele şi au fost condamnaţi în 2017, tot la pedepse cu suspendare. 

Potrivit anchetatorilor, grupul opera în perioada 2015-2016 în Alba Iulia, în scopul deţinerii şi vânzării de produse, ştiind că acestea sunt susceptibile a avea efecte psihoactive. Aceştia procurau din Spania materia primă folosită la fabricarea substanţelor interzise, iar ulterior le prepararau, în mod artizanal, într-un laborator improvizat. În urma percheziţiilor, au fost ridicate 2 kilograme de substanţe folosite pentru obţinerea produselor finite şi care urma să fie comercializată consumatorilor de pe raza judeţelelor Alba, Cluj şi Hunedoara. În laboratorul improvizat ar fi obţinut astfel substanţe cu efecte psihoactive, pe care le-ar fi pulverizat pe plante uscate şi mărunţite şi pe care le-ar fi porţionat în plicuri cu o greutate medie de un gram. 

Citiţi şi:

Drama româncei devenite „prizoniera“ fostului soţ în Egipt. Şi-a recuperat, după doi ani, fiica răpită, dar nu poate părăsi ţara africană

Preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, despre biserica bizantină de secol X descoperită la Alba Iulia: Schimbă percepţia noastră asupra acelor vremuri

Vâltorile, maşinile de spălat arhaice din satele de munte. Cum funcţionează sistemul folosit de sute de ani