Atentatul cu bombă la sinagoga din Alba Iulia, din 1938. Cum a dosit Poliţia toate probele şi a îngropat tragedia: „Luaţi contact imediat cu oficiile de cenzură”
0Siguranţa evreilor din Alba Iulia a fost zdruncinată în toamna anului 1938 de atentatul cu bombă de la sinagoga veche din oraş. Dinamita a fost plasată sub zidul de sud-est al sinagogii. Din documentele de arhivă aflăm că reacţia Poliţiei, după atentatul din 1938, a fost cel puţin bizară.
Încărcătura era programată să explodeze într-o sâmbătă dimineaţa, când sinagoga ar fi trebuit să fie plină de credincioşi, dar nu s-a întîmplat aşa.„Instigatorii au revenit sâmbătă noaptea şi au resetat ceasul bombei pentru duminică dimineaţa, când a explodat la ora 7.15“, se arată în lucrarea „Istoria comunităţii evreieşti din Alba Iulia“, scrisă de Ana-Maria Caloianu.
Explozia a afectat zidul, mobilierul, candelabrele, dar nicio persoană nu a avut de suferit. Asta, pentru că slujba s-a ţinut în sinagoga spaniolă din apropiere, singura care era putea fi încălzită în sezonul rece.
Din documentele păstrate la Arhivele Naţionale Alba rezultă că reacţia Poliţiei a fost cel puţin bizară. Printr-o telegramă extraurgentă, datată 21 noiembrie 1938, Poliţia oraşului Alba Iulia, informa comisariatele din Aiud, Abrud, Sebeş şi Teiuş astfel: „Vă facem cunoscut că în dimineaţa zilei de 20 Noiembrie 1938 a.c., ora 7.15, s-a produs un atentat cu dinamită asupra sinagogei evreieşti din Alba Iulia. Stop. Vă rugăm a lua imediat măsuri, de pază şi supraveghere la toate sinagogile din raionul Dvs. Stop. Luaţi contact imediat cu oficiile de cenzură. Pentru a opri publicarea oricărei ştiri în legătură cu acest atentat. Stop.“
O zi mai târziu, în 22 noiembrie 1938, preşedintele comunităţii evreieşti îi scria comandantului Jandarmeriei şi Poliţiei Alba Iulia. „Ţinând în seamă explozia întîmplată Duminică, la Biserica evreiască, explozie care a păgubit şi casele înconjurătoare, Vă rugăm să binevoiţi a dispune, să fie aşezate în faţa bisericilor o pază mai puternică, care să vegheze acolo cel puţin pe timpul nopţii.“
Printr-o telegramă, datată 30 noiembrie 1938, comandantul Poliţiei Alba Iulia le atrage atenţia subalternilor asupra ţinutei pe care trebuie să o poarte cei care asigură paza în faţa sinagogilor. „Rugăm luaţi măsuri ca organele Dvs. însărcinate cu paza sinagogelor să nu fie în uniformă, această pază se va face de către agenţi sau gardieni publici îmbrăcaţi civil. Stop“.
„Paza asigurată de autorităţi va fi socotită insuficientă de către comunitatea evreiască, care în 15 ianuarie 1939, ia decizia de a angaja un paznic, alături de gardianul public care păzeşte cele două sinagogi din Alba Iulia“, se arată în lucrarea scrisă de Ana-Maria Caloianu.
Despre prinderea autorilor atentatului aflăm în 21 mai 1939. Ştirea se pare că a fost o diversiune, întrucât printr-o cerere înaintată de comunitatea evreiască în 1944, comunitatea îl însărcina pe avocatul Wilhelm Fildermann să obţină de la Poliţie dosarul atentatului. „Cei care fuseseră arestaţi «după lungi cercetări» au fost doi elevi de liceu, ce făceau parte dintr-o bandă cu simpatii legionare, fiind instigaţi de către profesorul lor Anghel Bucerzan“, scrie Ana-Maria Caloianu în cartea „Istoria comunităţii evreieşti din Alba Iulia“. Tot din lucrarea citată aflăm că dascălul nu a fost tras la răspundere, comunitatea evreiască a continuat demersurile împotriva lui şi în 1946.
O plăcuţă de pe peretele de răsărit al Sinagogii aminteşte de atentatul din 1938
Lucrările de refacere a singogii au demarat greoi, din cauza fondurilor insuficiente. Uşile lăcaşului de cult s-au redeschis abia în 1 septembrie 1939.
Cea mai veche sinagogă de zid din Transilvania
În Alba Iulia se păstrează prima sinagogă de zid din Transilvania, ridicată pe vremea rabinului Iezechiel Paneth, al cărui nume îl poartă. Edificiul este unul sobru, dar care îmbină, totuşi, vizibile elemente arhitecturale ţinând de baroc şi de neoclasic. Clădirea are o singură navă, o sală mare de adunare, în mijlocul căreia se află bima, podiumul de pe care se citea Tora, cea mai sfântă carte a evreilor. Edificiul se află, de la începutul anului 2012, într-un amplu proces de restaurare. Finalizarea lucrărilor implică costuri de aproximativ 135.000 de dolari.
Alba Iulia găzduieşte cea mai veche comunitate izraelită din Transilvania, cu activitate neîntreruptă până astăzi. Evreii au ajuns în capitala Principatului Transilvaniei, în Alba Iulia, în urma unui privilegiu dat de Principele Gabriel Bethlen, în 1623. Începuturile comunităţii israelite din oraş sunt legate de evreii sefarzi, veniţi dinspre sud. Chiar dacă, ulterior, membrii comunităţii au fost de provenienţă nordică şi nord-estică, practicanţi ai ritului aşchenaz, la Alba Iulia a existat o singură conducere, un singur rabin şi un singur cimitir. (Articol scris de NICU NEAG)
Citiţi şi: