Alegeri locale 2020. Candidaţii care s-au înscris pentru Consiliul Judeţean Alba. Cine poate „ataca” supremaţia PNL
0Zece formaţiuni politice au depus liste pentru Consiliul Judeţean Alba. De asemenea, în competiţia pentru funcţia de preşedinte al instituţiei s-au înscris opt candidaţi.
La alegerile locale din 27 septembrie sunt chemaţi la urne un număr de 311.377 de alegători, înscrişi pe listele electorale permanente în Alba, pentru a-şi alege preşedintele şi membrii Consiliului Judeţean.
La funcţia de preşedinte, realegerea lui Ion Dumitrel (PNL) pare o simplă formalitate. La fel, partidul are şanse mari să obţină din nou majoritate în Consiliul Judeţean.
Liberalii aveau în Alba 60 de primării dintr-un total de 78 de unităţi administrativ-teritoriale. Înainte de depunerea candidaturilor, doi primari PSD au fost convinşi să treacă la PNL, iar la Ciugud va fi susţinut candidatul independent Gheorghe Damian, în schimbul voturilor pentru Consiliul Judeţean.
PSD are puţini primari ca să poată face ”jocuri” la nivel judeţean, în timp ce Alianţa USR PLUS este absentă total din administraţie şi nici nu are candidaţi în toate localităţile.
Candidaţii pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Alba în ordinea prevăzută de buletinul de vot:
Clement Negruţ - Partidul Mişcarea Populară (PMP)
Horaţiu Florea - Partidul Pro Romania
Ioan Dîrzu - Partidul Social Democrat (PSD)
Ion Dumitrel - Partidul Naţional Liberal (PNL)
Ioan Lazăr - ALDE
Constantin Talpaş - Partidul Puterii Umaniste (PPU)
Vasile Bucur - Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR)
Mihail David - Alianţa USR PLUS.
Pentru Consiliul Judeţean au mai depus liste, în afară de formaţiunile politice menţionate, UDMR şi Partidul Verde.
Votarea are loc într-o singură zi. Ea începe la ora 7,00 şi se închide la ora 21,00. Au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor.
Pentru alegerea consiliului local, a consiliului judeţean, a primarului, precum şi a preşedintelui consiliului judeţean, fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot. Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa, după caz, conform Autorităţii Electorale Permanente.
Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea, potrivit delimitării făcute conform Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară. Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate, respectiv documentul de identitate, operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.
În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară existentă în secţia de votare respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal semnalează dacă: a) persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv; b) persoana care s-a prezentat la vot şi-a pierdut drepturile electorale; c) persoana care s-a prezentat la vot este arondată la altă secţie de votare; d) persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din lista electorală permanentă şi are domiciliul în raza teritorială a secţiei de votare respective nu a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; e) persoana care s-a prezentat la vot şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin.
Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. Ştampila cu menţiunea „VOTAT” trebuie să fie rotundă şi astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul în care se aplică.
După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
Ştampila cu menţiunea „VOTAT”, încredinţată pentru votare, se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului. Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.