România, alături de alte armate NATO, testează roboți, drone și bărci fără pilot. Avertisment de la Poligonul de Inovare din Finlanda: „Trebuie să fim foarte atenți”
0Războiul din Ucraina schimbă regulile confruntărilor armate. La Poligonul de Inovare NATO din Finlanda se testează roboți, drone și bărci fără pilot, în condiții cât mai apropiate de realitate. La exerciții participă militari din mai multe țări aliate, inclusiv România.
La poligon, se testează vehicule terestre fără pilot, precum Garry, construit de compania unui fost ofițer german, care a atras investiții de 40 de milioane de euro. Vehiculul poate transporta până la 500 de kilograme și are o autonomie de 40 de kilometri. În Ucraina, Garry este folosit pentru aprovizionare, iar trei răniți au fost evacuați cu ajutorul lui pe timpul nopții, pe o distanță de 17 kilometri.
„Asta e direcția în care merge apărarea: sisteme fără pilot. De exemplu, aceste vehicule terestre pot fi controlate de la distanță și pot fi trimise în zone greu accesibile sau în condiții meteo nefavorabile”, explică un specialist NATO.
Dronele și roboții sunt testați și pentru modul în care se conectează la sistemele militare, mai ales în condiții de bruiaj. Unele drone își schimbă frecvența de două ori pe secundă și sunt criptate, pentru a fi foarte greu de blocat.
Un start-up înființat de doi tineri IT-iști a atras investiții de jumătate de milion de euro pentru sisteme deja testate în războiul cu Rusia. Aceștia au dezvoltat un sistem de ghidare care ajută piloții să lovească ținta chiar și atunci când conexiunea este instabilă. De asemenea, lucrează la o platformă prin care soldații pot instala rapid pe drone „funcții” noi, asemănător aplicațiilor de pe telefoanele inteligente.
Unul dintre produsele lor este o dronă modulară, concepută pentru a fi montată și reparată rapid pe teren: dacă apare o problemă, se schimbă un bloc și drona zboară din nou. Aceasta a fost deja folosită în Ucraina.
„NATO testează noi tehnologii la aproximativ 250 km de granița cu Rusia. Vorbim, în general, de prototipuri, așa că sistemele sunt verificate în scenarii cât mai aproape de realitate. Alianța vrea să se asigure că aceste tehnologii funcționează cu adevărat înainte să intre în dotarea armatelor”, explică un reprezentant NATO.
Mesaj de pe front pentru România
La poligon a venit și un ofițer ucrainean, direct de pe front. Este adjunctul comandantului Regimentului 413 de sisteme fără pilot și recunoaște că situația este dificilă, având un mesaj clar pentru România: „Trebuie să fim foarte atenți la această situație. E nevoie să întărim granițele și să avem mai multe drone în țară”, Oleksand Voitko, membru al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit ProTV.
Al treilea front: marea
În această cursă a înarmării, un alt domeniu vizat este marea, unde se testează bărci fără pilot. Costurile pentru o astfel de ambarcațiune pleacă de la 300.000 de dolari. Ele sunt construite de o companie cu experiență în cursele de anduranță cu ambarcațiuni de viteză.
Sander Sääsk, Kraken Technology Group: „O componentă foarte importantă a autonomiei este ca barca să poată naviga singură fără să se răstoarne, să știe cum să-și corecteze direcția, ce unghiuri ale cârmei să aleagă etc. Dacă, dintr-un motiv oarecare, pierzi legătura cu barca, ea poate fi programată să meargă către o destinație prestabilită, unde fie te reconectezi, fie o recuperezi”.
NATO testează și compară tehnologiile, însă achizițiile le fac armatele naționale, fiecare în funcție de nevoi și buget. Următorul eveniment de acest tip va avea loc în România, pe flancul estic.