De ce a explodat consumul de droguri în România. Ce preferă tinerii în locul țigărilor

În marile oraşe, prevalenţa privind consumul de droguri este, în prezent, de 30%, iar experții susțin că s-a ajuns aici pentru că piața stupefiantelor a scăpat de sub control, marijuana a fost modificată și dă mai des dependență, iar deficitul de paturi pentru tratarea dependenților este unul cronic.

În rândul populaţiei tinere din marile oraşe, prevalenţa privind consumul de droguri este, în prezent, de 30%, atrage atenția sociologul Cătălin Ţone, expert antidrog. Asta deși cel mai recent raport oficial privind impactul consumului de droguri în România arăta că prevalenţa pentru anul 2021 era de 10,7% la nivel naţional în rândul populaţiei peste 15 ani.

„Dacă vorbim despre cifrele care s-au comunicat oficial în ultimul raport privind situaţia drogurilor în România, discutăm de segmentul 15-64 de ani, prevalenţa, procentul din populaţie, este undeva la 10,7%, dar, atenţie, este procentul din 2021 calculat în 2022. Şi trebuie să subliniez acest lucru, vorbim despre un procent şi o analiză sociologică post-pandemie, deci ştim care au fost reperele, ştim că nu s-a circulat, ştim că au fost situaţii delicate, că nu s-au putut face teste, deci clar cifrele sunt deformate. Eu cred, la ora actuală – neerijându-mă, sunt sociolog de meserie şi ştiu că în spatele unei cercetări sociologice stă o muncă complexă şi nu trebuie să existe subiectivism –, dar eu cred că dacă coborâm puţin segmentul, 15-34 de ani, deşi acum se spune că este 16,7%, aproape 17%, eu cred că vorbim acum de undeva la 20%-22% (oameni care au consumat substanţe stupefiante – n.red.) şi vorbim de media la nivel naţional, dar dacă ne referim la Bucureşti, la centrele urbane, la zonele universitare, lucrurile sunt sărite mult de această cifră, cred că se duce undeva la 30%“, a declarat Cătălin Ţone.

El a explicat că îşi bazează afirmaţia pe faptul că există o „diferenţiere semnificativă“ între impactul drogurilor în mediul rural faţă de marile oraşe şi de centrele universitare.

Marijuana dă dependență mai des

Adrian Octavian Abagiu, medic primar boli infecțioase, doctor în științe medicale cu competențe în toxicodependență, a explicat pentru „Adevărul“ contextul în care s-a produs explozia numărului de dependenți de droguri în România.

„Toată nebunia a început cu apariția legalelor. Ca să realizați dimensiunea fenomenului, un magazin din București care vindea astfel de droguri așa-zis legale avea un profit zilnic de 4.000 de euro. Profit, nu vânzări, atenție! UE a sesizat problema și ne-a trasat niște recomandări pe care noi nu le-am prea respectat. Mai exact, în 2011, pentru stăvilirea fenomenului, am primit recomandarea de a înființa 2.000 de noi paturi pentru tratarea dependenților, lucru care nu s-a întâmplat. Drept urmare, numărul dependenților a crescut cu fiecare an care a trecut, dar noi am rămas la aceeași capacitate de tratare a lor. Adică avem 1.600 de paturi pentru dependenții de opiacee și mai avem ceva locuri pentru alte droguri. Total insuficient. În prezent, din cauza numărului mare al dependenților, ar trebui să avem cel puțin 6.000 de paturi de tratament, deci înregistrăm un deficit de 4.000 de locuri, iar acest lucru nu are cum să nu se reflecte în societate“, susține expertul.

Adrian Octavian Abagiu mai arată că numărul dependenților a crescut și fiindcă un drog extrem de popular și-a modificat componența chimică în timp.

„La finalul anilor ’90, marijuana conținea THC (Tetrahydrocanabinol, componenta psihoactivă din plantă - n.red.) într-o proporție de 4%. Atunci, sub 9% dintre consumatorii de marijuana ajungeau dependenți. Acum, modul de cultivare a fost modificat, iar proporția de THC din plantă a ajuns la 20%. Drept urmare, și proporția celor care devin dependenți a crescut și a ajuns la 25%, dacă nu mai bine“, a precizat medicul.

Tinerii aleg marijuana în locul țigărilor

La rândul lui, Mihai Copăceanu, psiholog clinician expert în adicții, consideră că prima și cea mai importantă explicație pentru care a crescut în mod grav consumul de substanțe în țara noastră se referă strict la disponibilitatea drogurilor.

„Cu alte cuvinte, faptul că drogurile în România se pot găsi cu multă ușurință atât în mediul urban, cât și mediul rural, în marile orașe, cât și în micile comunități locale, a dus la o creștere fulminantă a consumului nu doar în rândul tinerilor, cât și în rândul adulților. Metodele traficanților sunt deosebit de variante și ingenioase, iar mediul online facilitează traficul. Marea Britanie se confruntă cu un fenomen în ceea ce privește consumul de marijuana în rândul tinerilor, aceștia declarând că preferă să-și cumpere marijuana în loc de țigări și pentru că le este mult mai ușor, adică nu au nevoie de a-și dovedi identitatea și vârsta. Lucrul acesta devine valabil și în România. Orice adolescent are un pont, știe pe cineva care știe pe altcineva care face trafic de droguri și în câteva ore aduce «marfă», orice ar înseamnă această marfă“, spune psihologul.

Campaniile „drogurile sunt rele“ nu dau rezultate

Mihai Copăceanu consideră că cel mai grav aspect este creșterea consumului de substanțe noi psihoactive, al catinonelor precum „cristal“ (3-MMC), care nu doar că duc la dependență după primele doze și pot genera episoade de tip psihotic, dar din păcate pot curma vieți.

„Sibiul, de exemplu, a înregistrat în această săptămână un caz tragic, când un tânăr de 25 de ani, cunoscut serviciilor medicale cu consum de marijuana și catinonă, și-a ucis tatăl de 50 de ani. Am ajuns într-o situație gravă și alarmantă, iar toate pseudo-campaniile de până acum și-au dovedit clar ineficiența. Tinerii nu pot fi convinși să nu consume droguri prin două, trei prezentări ale unor specialiști care le spun că «drogurile sunt rele». Tinerii au nevoie la orice vârstă să dobândească abilități de refuz, ca atunci când se vor confruntă în contexte sociale cu prietenii lor care consumă, ei să refuze chiar consumul experimental, să spună «nu». Să nu uităm că prima doză de drog întotdeauna se oferă gratuit, de aceea este deosebit de atractiv“, spune expertul.

Mihai Copăceanu a explicat pentru „Adevărul“ și ce ar trebui să facă statul pentru stoparea fenomenului.

„România este pe mai multe planuri cu mulți pași în urmă, și aici mă refer atât la aspectele legislative, cât și la cele de combatere a traficului și de tratament al consumatorilor. Măsurile urgente cu privire la combatere au în vedere atât creșterea numărului procurorilor specializați în combatere, cât și al ofițerilor antidrog concomitent cu îmbunătățirea logisticii acestor structuri. Dotarea polițiștilor de la rutieră nu doar cu apare de tip drugtest, dar și cu abilități și competențe în combaterea consumului la volan este urgentă. De asemenea, instruirea tuturor specialiștilor, fie că vorbim de agenții de poliție, de medicii din serviciile de urgență, medicii de familie sau cadrele școlare, cu toții au nevoie de mai multă instruire specifică în domeniul drogurilor. Desigur, componentă terapeutică este esențială, înființarea unor centre de recuperare și reabilitare care să respecte standardele de terapie și de calitate a serviciilor atât pentru adulți, dar mai ales pentru minori“, a precizat psihologul.

Reamintim că Eugen Hriscu, medic specialist psihiatru, a declarat cu ceva timp în urmă că în acest moment nu există în toată țara nici măcar o clinică pentru tratarea dependenților de droguri care sunt minori.