Ce șanse are strategia Guvernului de a crește rata de vaccinare
0Autoritățile au pus la punct o strategie de vaccinare, dar experții spun că procesul de imunizare se va dezvolta greu din cauza mentalității românilor
Guvernul a aprobat Strategia națională de vaccinare pentru perioada 2023-2030, iar aceasta prevede extinderea accesului la serviciile de vaccinare a unei proporții cât mai mari a populației, dar și a migranților, locuitorilor din mediul rural sau persoanelor devaforizate.
Concret, prin implementarea strategiei se urmărește creșterea cererii pentru vaccinare a populației, o acoperire vaccinală peste 90% la toate vaccinurile incluse în Programul național de vaccinare, dar și o acoperire vaccinală de 70% pentru vaccinarea de-a lungul vieții la grupele la risc pentru bolile prevenibile prin vaccinare. În prezent, pentru vaccinul BCG (împotriva tuberculozei), acoperirile vaccinale sunt optime (peste 95%). În schimb, acoperirile vaccinale pentru 4 doze de vaccin hepatitic B pediatric, pentru 3 doze din vaccinurile DTPa, VPI, Hib și, respectiv, 1 doză de vaccin RRO se situează între 83,4-84,6% (sub ținta de 95%).
Din document reiese că vaccinarea nu va fi obligatorie nici pentru adulți și nici pentru elevi, dar și că o țintă este atenuarea efectelor campaniilor anti-vaccinare. „Pentru creșterea adresabilității și a acceptanței la vaccinare este nevoie de campanii de comunicare ample și credibile, susținute la nivel național, în general și la nivel local, în special – în funcție de caracteristicile comunităților respective. Organizarea de întâlniri între specialiștii în domeniul sănătății publice și a experților în domeniu și reprezentanții societății civile poate reprezenta o soluție pentru creșterea încrederii populației generale în instituțiile responsabile în domeniul sănătății”, se arată în anexa actului normativ.
Plan de răspuns la pandemii
Între altele, sistemul medical mai vrea să identifice „grupurile și persoanele nevaccinate sau insuficient vaccinate”, să realizeze „campanii de comunicare pentru promovarea vaccinării HPV”, dar și să implementeze „planul național de pregătire și răspuns în caz de epidemii și pandemii”, se arată în document.
„Peste 20 de boli care pun viața în pericol pot fi prevenite acum prin vaccinare. Din anul 2010, 116 țări au introdus vaccinuri pe care nu le foloseau anterior, inclusiv cele împotriva ucigașilor majori, cum ar fi pneumonia pneumococică, diareea, cancerul de col uterin, febra tifoidă, holera și meningita”, se precizează în document.
România are în prezent un Program Național de Vaccinare (PNV) care este finanțat de la bugetul de stat și asigură vaccinarea gratuită a tuturor copiilor, începând de la naștere și până la vârsta adolescenței, precum și a unor grupe populaționale la risc, asigurându-se asfel protecția față de 14 boli infecțioase considerate priorități pentru sănătatea publică: poliomielita, difteria, tetanosul, tusea convulsivă, rujeola, rubeola, oreionul, hepatita virală tip B, infecția cu Haemophilus influenzae tip b, tuberculoza, infecția cu S. Pneumoniae, infecția cu Human Papilloma virus (HPV), gripa, infecția cu SARS-CoV-2.
Campaniile de vaccinare, între ratare și succes
Psihologul clinician Mihai Copăceanu a explicat pentru „Adevărul” de ce campaniile de vaccinare nu au succes acum. „Românii, socio-cultural vorbind, sunt adepții unor teorii conspiraționiste care reprezintă, de fapt, bariere în calea vaccinării, iar aceste teorii sunt mult mai atractive, interesante, ne mențin vie curiozitatea în detrimentul științei și sănătății. Românii merg la medic, dar în același timp apelează și la metode născocite din tradiția populară, din credințe false și iraționale. Românii sunt neîncrezători și sceptici cu privire la tratamentele medicale și implicit cu privire la vaccinare, pentru că nu avem o educație medicală și nici o educație științifică”, consideră psihologul.
Mihai Copăceanu spune că autoritățile pot interveni acum prin campanii care să încurajeze vaccinarea făcând apel la informare și educație constantă prin intermediul specialiștilor sau al persoanelor reprezentative, foarte cunoscute, din societatea civilă, însă nu se rezolvă prea mult din cauza gradului de necunoaștere, neștiință și incultură. „Sunt cercetări care arată eficiența unor campanii care se concentrează mai mult pe consecințele nevaccinării, alte campanii de succes stimulează vaccinarea oferind avantaje pentru vaccinare, inclusiv stimulente de natură financiară. Însă vreau să reținem că peste 2 sau 3 ani, în general, vom avea același nivel scăzut de vaccinare și neîncredere. Pe termen lung, soluțiile sunt educația tinerelor generații prin tematici medicale și științifice. Este vorba de educația pentru sănătate, avem această datorie de a ne instrui poporul în ceea ce înseamnă viața sănătoasă, stil de viață sănătos, de a gândi logic, rațional, de a gândi critic și mai ales științific. Avem nevoie de implicarea întregii comunități, nu doar de simple campanii de informare livrate prin intermediul televiziunii și radioului sau presei scrise. Avem nevoie ca elevii să învețe despre vaccinare la școală. Am văzut în pandemie copii care și-au convins cu argumente părinții să se vaccineze. Liderii comunităților locale, liderii religioși, preoții și episcopii, prin exemplul personal pot încuraja vaccinarea, medicii de familie, farmaciștii, de asemenea. Și în final exemplul unor persoane care nu s-au vaccinat și au avut de suferit, de la boală la deces, este unul cu impact emoțional”, a precizat psihologul.
La rândul lui, Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), consideră că existența strategiei nu va genera un grad mai mare de vaccinare. „Partea bună este că, teoretic, vom avea vaccinuri la dispoziție. Vor fi oameni care nu le vor face, au această opțiune. Dar sunt și oamenii care vor să le facă, trebuie să le respectăm și lor opțiunea. Vor avea cum să facă acel vaccin nu precum în prezent. Adică, dacă le respectăm opțiunea celor care nu vor, de ce să nu respectăm dorința celor care vor? Acum, pentru un booster de vaccin COVID, mai bine te duci în Bulgaria decât să cauți pe la noi, pe la medicii de familie care mai sunt în program. Uneori mă gândesc că este păcat că nu mai sunt chestii impuse în acest domeniu al sănătății, poate era mai bine, dar, în sfârșit, trebuie să respectăm opinia fiecărei persoane”, a precizat Radu Gănescu.
Se încarcă comentariile...
