Cum trebuie citite declarațiile lui Trump la Davos. Ghid de supraviețuire psihologică în fața noii ordini mondiale

Discursul lui Donald Trump de la Forumul Economic Mondial de la Davos are ecou pe toate planurile. Oameni din toată lumea au ascultat uimiți declarațiile președintelui american, care arată că relațiile dintre SUA și Europa, dar și lumea așa cum o știm se schimbă semnificativ. Inevitabil, în societate apar reacții precum teama de ce va urma, anxietatea sau furia. Am analizat impactul politicii mari asupra vieții de zi cu zi cu politologul Cristian Pîrvulescu și psihoterapeuta Dorina Stamate. ,,În perioada care urmează, reziliența și capacitatea de adaptare nu vor mai fi concepte teoretice, ci abilități esențiale de supraviețuire psihologică", atrage atenția psihoterapeuta. 

Trump, frica și lumea în tranziție

Discursul lui Donald Trump a ieșit din paradigma cu care eram obișnuiți în cazul președinților SUA: moderație, diplomație, respect față de statele aliate. Și a întărit și mai tare afirmația premierului canadian, Mark Carney, care atrăgea atenția lumii că ,,vechea ordine mondială nu se mai întoarce". 

Dincolo de implicațiile geopolitice ale declarațiilor, rămân oamenii obișnuiți. Cei care întotdeauna în istorie au suportat consecințele deciziilor liderilor politici. Pentru mulți, teama a fost reacția firească:  față de schimbarea lumii așa cum o știm sau de cel mai negru coșmar al omenirii - un nou război mondial. 

,,Ordinea internațională nu dispare, ci se reconfigurează prin instituții, reguli și raporturi de putere care se adaptează mai greu decât discursurile politice. Pentru societate, problema nu este ruptura, ci perioada de acomodare, cu costuri sociale și multă incertitudine", spune politologul Cristian Pîrvulescu. 

Din perspectivă psihologică, lucrurile nu sunt atât de simple. 

,,Atunci când asistăm la un discurs care iese din tiparele cu care ne-am obișnuit, creierul nostru intră rapid într-o stare de alertă, pentru că una dintre nevoile fundamentale ale psihicului uman este predictibilitatea iar când aceasta se rupe, frica apare firesc, nu ca o slăbiciune, ci ca un mecanism de protecție", explică Dorina Stamate, psihoterapeut. 

Pe lângă frică, în fața schimbărilor geopolitice, pot apărea și alte reacții psihologice: anxietate crescută, hipervigilență, furie, nevoia de a găsi vinovați, dar și o tendință de retragere emoțională sau chiar de negare.

Dorina Stamate spune: 

,,Unii oameni devin excesiv de preocupați de știri, alții aleg să le evite complet, ambele fiind încercări ale psihicului de a-și regla stresul. De asemenea, poate apărea un sentiment de neputință învățată — acea stare în care omul simte că oricum ar face ceva, rezultatul nu se schimbă — ceea ce poate duce la apatie, depresie sau cinism. Toate acestea sunt reacții umane normale la incertitudine prelungită, nu semne că <<nu facem față>>, ci indicii că psihicul nostru încearcă să se adapteze unei realități instabile".

Cum putem reduce anxietatea

Temerile sunt reacții firești la senzația că lumea scapă de sub control, explică psihoterapeuta și primul pas este să le recunoaștem. 

,,Lucrăm cu aceste temeri prin a le aduce din zona vagă a „ceva rău se va întâmpla” într-o zonă mai concretă: ce anume mă sperie, ce ține de mine și ce nu ține de mine. Psihologic vorbind, frica devine copleșitoare atunci când este difuză și nearticulată, iar simplul fapt de a o pune în cuvinte, de a o discuta cu alți oameni și de a o contextualiza istoric — înțelegând că umanitatea a mai trecut prin perioade de ruptură și haos — reduce deja intensitatea ei", spune Dorina Stamate. 

Conversațiile cu ceilalți oameni, sprijinul reciproc și sentimentul de comunitate pot, de asemenea, să ducă la scăderea anxietății, ,,pentru că frica se amplifică în izolare și se diminuează în relație". Totodată, subliniază psihoterapeuta:

,,Reducerea anxietății nu înseamnă ignorarea realității sau optimism forțat, ci construirea unor insule de control și siguranță în viața de zi cu zi. Anxietatea scade atunci când ne mutăm atenția de la marile forțe globale, asupra cărora nu avem influență, către lucruri concrete: rutina zilnică, relațiile apropiate, grija față de corp, somn, mișcare și limite clare în consumul de informații. Este extrem de important să selectăm sursele de știri și să ne stabilim intervale clare în care ne informăm, pentru că expunerea constantă la mesaje alarmiste menține sistemul nervos într-o stare de alertă continuă". 

Cheia în care trebuie să interpretăm discursul lui Trump, din perspectiva politologului

Politologul Cristian Pîrvulescu spune că, deși teama este firească, riscurile nu sunt atât de mari pe cât ne-am putea speria:

,,Discursul lui Donald Trump nu este atât înspăimântător, cât dezordonat. El nu anunță o lume nouă, ci suspendă limbajul vechii ordini fără a-l înlocui cu altceva coerent. Temerile sunt firești, dar nu trebuie plasate la nivel existențial. Riscurile sunt mai ales economice și instituționale, nu apocaliptice. Frica apare din lipsa de claritate, nu dintr-un pericol iminent".

Cum va fi influențată România de schimbarea regulilor? Politologul spune: 

,,Într-un context mai instabil, instituțiile devin mai esențiale, nu mai puțin importante. Presiunile vor fi legate de securitate, de capacitatea administrativă și de coerența internă. Nu este un moment de panică, ci unul care penalizează improvizația și ambiguitatea".

L-am întrebat pe politolog și ce ne învață istoria. Politologul a făcut o paralelă între lecțiile trecutului și discursul lui Donald Trump. 

,,Istoria arată că tranzițiile nu distrug ordinea, ci o mută și o adaptează. Lumea veche nu se prăbușește, ci se transformă prin deciziile actorilor.(...). Diferența esențială este între cei (n.r. actorii) care înțeleg aceste mecanisme și cei care cred că un discurs poate înlocui o ordine. În acest sens, problema nu este că regulile se schimbă, ci că unii actori preferă să vorbească peste ele, ca și cum n-ar exista."

Rolul rezilienței și adaptabilității, ,,Avem o capacitate extraordinară de a ne reorganiza intern atunci când realitatea externă se schimbă"

Dincolo de actorii politici, la nivel de societate, două concepte din psihologie, care și-au mai arătat de-a lungul istoriei importanța extraordinară, vor reveni în prim-plan în lumea post-Trump. 

,,În perioada care urmează, reziliența și capacitatea de adaptare nu vor mai fi concepte teoretice, ci abilități esențiale de supraviețuire psihologică. Reziliența nu înseamnă să nu simți frică, tristețe sau furie, ci să poți merge mai departe în ciuda lor, să îți ajustezi așteptările, să renunți la iluzii de control absolut și să găsești sens chiar și în contexte instabile. Adaptabilitatea presupune flexibilitate mentală — capacitatea de a accepta că lumea se schimbă, că unele certitudini se pierd, dar că putem învăța să trăim și să funcționăm în noile condiții fără a ne pierde umanitatea", spune Dorina Stamate.

Important este și să nu uităm că: 

,,Din punct de vedere psihologic, oamenii nu sunt fragili prin definiție; dimpotrivă, istoria ne arată că avem o capacitate extraordinară de a ne reorganiza intern atunci când realitatea externă se schimbă, iar cheia va fi să nu facem acest drum singuri, ci împreună, cu empatie, dialog și grijă față de sănătatea noastră mentală".