Ce cred românii despre UE: Suveranitatea națională e limitată, dar viața se îmbunătățește | Sondaj
0Un sondaj recent Barometrul Informat.ro - INSCOP Research, ediția a VII-a, arată că o treime dintre români crede că apartenența României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională, dar o parte dintre aceștia consideră totodată că acest lucru ajută la creșterea nivelului de trai.
Potrivit Agerpres, aproape 39% dintre respondenți sunt de părere că apartenența la UE limitează suveranitatea națională, în timp ce 38% cred că această limitare contribuie totuși la îmbunătățirea condițiilor de viață. La nivelul întregii populații, aproximativ 22% consideră că pierderea de suveranitate afectează creșterea nivelului de trai, iar 15% cred că o sprijină.
Datele colectate între 13 și 15 ianuarie 2026 arată că 38,9% dintre români consideră că apartenența la UE limitează suveranitatea națională (față de 38,1% în septembrie 2025). În același timp, 45,9% nu consideră că acest lucru afectează prea mult suveranitatea, iar 15,3% nu au știut sau nu au răspuns.
Sondajul relevă diferențe notabile în funcție de vârstă, educație, sex și apartenență politică: percepția că UE limitează suveranitatea este mai pronunțată în rândul votanților PSD și AUR, al bărbaților, persoanelor peste 60 de ani, celor cu educație medie și locuitorilor din orașele mici. În schimb, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii marilor orașe și angajații la stat sunt mai puțin predispuși să considere că apartenența la UE limitează suveranitatea națională.
Nivelul de trai și suveranitatea națională
În ceea ce privește impactul asupra nivelului de trai, 37,7% dintre cei care cred că UE limitează suveranitatea națională consideră totuși că aceasta contribuie la creșterea nivelului de trai, reprezentând aproximativ 15% din totalul populației. În schimb, 57% dintre respondenții din acest segment, adică aproximativ 22% din total, nu cred că limitarea suveranității ajută la îmbunătățirea nivelului de trai. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,3%.
Protejarea intereselor economice în UE
Sondajul arată că 69,1% dintre români consideră că țara ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în interiorul UE pentru a-și proteja interesele economice (față de 80,7% în aprilie 2025). Totodată, 11,2% susțin ieșirea României din Uniunea Europeană, în creștere față de aprilie 2025, iar 11,8% consideră că nu trebuie făcut nimic, deoarece interesele economice și naționale sunt deja protejate.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, explică: „Oamenii rămân atașați de UE pentru că alternativa este percepută ca fiind mai rea. Acest tip de pro-europenism este defensiv și pragmatic, bazat pe frică de pierdere (securitate, stabilitate, acces), nu pe aspirație sau loialitate simbolică profundă. Consecința este o vulnerabilitate structurală: în lipsa unor beneficii clar resimțite în viața de zi cu zi, acest sprijin poate fi rapid erodat de un discurs populist agresiv”.
El subliniază totodată că preferința românilor pentru renegocierea condițiilor în UE și nu pentru ieșire arată „un naționalism de negociere, nu de ruptură: cetățenii vor mai mult control, dar fără costurile izolării”.
Cum ar afecta desființarea UE viața românilor
În ceea ce privește calitatea vieții, 22,4% dintre români cred că viața lor ar fi mai bună dacă Uniunea Europeană s-ar desființa, în timp ce 54,9% consideră că le-ar fi mai grea. Restul de 4,3% cred că viața ar rămâne la fel, iar 18,4% nu au știut sau nu au răspuns. Potrivit sondajului, niciun grup electoral major nu crede în proporție covârșitoare că viața ar fi mai bună fără UE, nici măcar votanții AUR.
Ștefureac concluzionează: „Avem o populație pro-europeană motivată ‘prin calcul’, nu ‘prin convingere’, ceea ce schimbă profund modul în care trebuie construit discursul politic pro-UE în următorul deceniu. Existența unei tensiuni între suveranism simbolic și dependență funcțională poate fi exploatată politic, iar actorii care combină fermitatea națională cu menținerea ancorării europene au un avantaj strategic”.
Datele au fost culese între 12 și 15 ianuarie 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pe criterii socio-demografice (sex, vârstă, ocupație) pentru populația de 18 ani și peste a României. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, cu un grad de încredere de 95%.