Medicul Valeriu Gheorghiță, clarificări oficiale despre hantavirus: „Transmiterea de la om la om este extrem de rară”. Detalii despre primul caz din România

Medicul Valeriu Gheorghiță, fost coordonator al campaniei naționale de vaccinare împotriva COVID-19, a publicat un mesaj de informare privind riscurile asociate hantavirusurilor. Deși infecțiile sunt rare, acestea pot provoca forme severe de boală și pot necesita tratament în secțiile de terapie intensivă.

Ce sunt hantavirusurile și cum sunt transmise

Hantavirusurile sunt transmise de rozătoare, iar infectarea are loc cel mai frecvent prin inhalarea prafului contaminat cu urină, fecale sau salivă provenite de la animale infectate. Riscul este mai mare în timpul curățării podurilor, pivnițelor, magaziilor sau cabanelor infestate, dar și în timpul activităților desfășurate în natură, precum campingul, agricultura sau silvicultura, conform OMS.

„Transmiterea de la om la om este extrem de rară. A fost documentată clar doar pentru virusul Andes, în anumite regiuni din America de Sud”, a precizat doctorul Valeriu Gheorghiță.

Ce simptome pot apărea

În faza inițială, boala se poate manifesta prin simptome asemănătoare gripei, precum febră, dureri musculare, cefalee, greață sau vărsături.

În formele grave, însă, pot apărea complicații severe, inclusiv afectare pulmonară cu dificultăți respiratorii, tulburări circulatorii și șoc, dar și insuficiență renală acută.

Medicul atrage atenția asupra importanței diagnosticului precoce, explicând că unele forme se pot agrava într-un interval foarte scurt. „Unele forme se pot agrava rapid, în doar câteva ore. Prezentarea rapidă la medic poate salva viața pacientului”, a transmis acesta.

Nu există un tratament specific

În prezent nu există un tratament antiviral specific universal eficient împotriva hantavirusurilor, iar terapia este în principal una de susținere. Aceasta poate include administrarea de oxigen, ventilație mecanică, monitorizare în ATI, suport circulator și renal, iar în cazurile extrem de severe poate fi necesară utilizarea ECMO.

Pentru prevenție, Valeriu Gheorghiță recomandă evitarea contactului cu rozătoarele și excrementele acestora, aerisirea spațiilor închise înainte de curățenie, umezirea suprafețelor înainte de măturare pentru a preveni inhalarea particulelor contaminate, precum și utilizarea măștilor FFP2 sau FFP3 și a mănușilor în spațiile cu risc.

Referitor la lipsa unui vaccin, medicul explică faptul că dezvoltarea acestuia este îngreunată de diversitatea mare a hantavirusurilor, de faptul că imunitatea protectoare nu este încă pe deplin înțeleasă, dar și de numărul redus și dispersat geografic al cazurilor. Cu toate acestea, cercetările continuă, inclusiv în direcția unor vaccinuri dezvoltate pe platforme moderne, precum ARNm și vectorii virali.

Infecția cu hantavirus – clarificări oficiale și nivelul real de risc pentru populație

În România, monitorizarea infecțiilor cu hantavirus se desfășoară la nivel regional, prin intermediul sistemului național de supraveghere a bolilor transmisibile, coordonat de Institutul Național de Sănătate Publică, în opt județe: Bacău, Botoșani, Iași, Vaslui, Vrancea, Suceava, Neamț și Galați.

Potrivit metodologiei stabilite de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), un caz suspect este definit prin prezența febrei acute asociate cu afectare renală și/sau manifestări hemoragice, în condițiile unui context epidemiologic sugestiv. Diagnosticul este confirmat prin identificarea anticorpilor specifici sau prin alte teste de laborator.

Datele oficiale arată că, în intervalul 2023–2026, au fost raportate 15 cazuri de infecție cu hantavirus în România: patru cazuri în 2023, trei în 2024, șapte în 2025 și un caz înregistrat până în prezent în acest an.

Eliminarea sau minimizarea contactului cu rozătoarele este cea mai bună modalitate de a preveni infecția, se arată pe site-ul INSP.

Focarul de hantavirus de pe vasul MV Hondius

Un focar rar de hantavirus, apărut la bordul navei de croazieră MV Hondius, a atras atenția autorităților sanitare internaționale după moartea a trei pasageri, în timp ce alți cel puțin cinci au fost confirmați ca fiind infectați. Autoritățile sanitare au introdus măsuri de izolare și carantină pentru persoanele care au intrat în contact cu pasagerii infectați, pentru a încerca limitarea extinderii focarului.

Primul caz de infectare cu hantavirus înregistrat în România

Autoritățile medicale au confirmat primul caz de pacient infectat cu hantavirus din România, identificat la Arad, vineri, 15 mai. Este vorba despre un tânăr de aproximativ 25 de ani, ce fusese internat în Bihor și transferat apoi la Arad.

Pacientul a fost internat pentru doi ani la Spitalul de Psihiatrie din Ștei, județul Bihor, fără a părăsi unitatea medicală în această perioadă. El fusese externat pe 9 mai 2026, conform publicației locale Opinia Timișoarei. În ultimele zile, acesta a început să prezinte simptome precum febră, tuse și diaree, motiv pentru care medicii au decis transferul său la Secția de Boli Infecțioase din Arad.

Institutului Național de Sănătate Publică a emis un comunicat referitor la informațiile apărute în presă. Cazul este în curs de investigație epidemiologică și clinică. Probele biologice au fost recoltate și transmise către Institutul Cantacuzino pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului. Până la primirea rezultatelor de laborator, cazul rămâne încadrat drept suspiciune.

Direcția de Sănătate Publică a declanșat o anchetă epidemiologică atât la nivelul unității medicale din Arad, cât și la spitalul din Ștei, pentru a stabili sursa exactă a infectării și eventualele riscuri.

Cazul nu ar avea legătură cu nava de croazieră MV Hondius.

În România, în perioada 2023–2026 au fost raportate 15 cazuri de infectare cu hantavirus.