Ce nu știm despre alergia la ambrozie. „Fără pastiluța zilnică nu pot să rezist”

Alergia la ambrozie este una dintre cele mai comune și severe alergii sezoniere, care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Numai în România, peste 2,5 milioane de oameni suferă din cauza acestei alergii. 

Medicii de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara avertizează că alergia la ambrozie devine mai frecventă în această perioadă de sfârșit de vară.  

Conform statisticilor, peste 2,5 milioane de români suferă din această cauză. Asta pentru că o singură plantă de ambrozie poate elibera până la un miliard de grăuncioare de polen, care pot fi purtate de vânt pe o distanță de până la 3 kilometri.

Cu o astfel de alergie nu se naște nimeni, însă oamenii devin alergici în timp, prin expunere excesivă la polenul acestei plante.

Simptomele alergiei la ambrozie 

Ambrozia produce un polen extrem de alergen care provoacă simptome severe, cum ar fi strănutul, mâncărimea ochilor, nasul curgător, și chiar dificultăți respiratorii. Un aspect mai puțin cunoscut este faptul că expunerea repetată poate duce la dezvoltarea de noi alergii la alte tipuri de polen sau chiar la alimente. 

„Aproximativ 1 din 5 persoane s-a sensibilizat la acest polen, iar pentru cei predispuşi să dezvolte alergii, formele pot fi severe. Simptomele apar la sfârşitul verii sau începutul toamnei. Polenul de ambrozie provoacă diverse forme de rinită sau conjunctivită, principalele simptome fiind nasul înfundat sau rinoreea, strănuturile în salve, pruritul şi eritemul conjunctival. De asemenea, polenul poate declanşa crize moderat-severe de astm, precum şi erupţii cutanate.”, a precizat dr. Bianca Matiş, medic alergolog la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara, potrivit News.ro. 

Pentru persoanele cu astm, polenul de ambrozie poate exacerba crizele de astm, ducând la dificultăți de respirație și respirație șuierătoare. Asta doar în cazul în care astmul este alergic, potrivit medicilor pneumologi. 

În cazuri mai rare, alergia la ambrozie poate provoca eczeme sau erupții cutanate. 

O problemă sezonieră 

Ambrozia începe să elibereze polen din august și continuă până la primul îngheț în octombrie. Însă, încălzirea globală, ar putea modifica sezonul alergiilor, oamenii de știință cercetează impactul schimbărilor climatice asupra perioadei de polenizare. Unele studii sugerează că sezonul de polenizare ar putea deveni mai lung și mai intens în anii ce vin. 

În România, această plantă este o problemă majoră în special în zonele de câmpie și în jurul marilor orașe. Există și o Hartă a ambroziei, în care oamenii pot marca zonele în care observă această plantă, dar și să notifice autoritățile locale pentru a fi luate măsuri. 

„Cel mai ușor marcați zonele cu ambrozie pe www.hartaambroziei.ro, iar odată ce ați făcut asta, puteți trimite petiție către primărie, Garda Națională de Mediu și prefectură cu un singur click. Vor fi preluate automat adresa exactă, coordonatele geografice și primăria corespunzătoare; aveți nevoie doar de o poză de la fața locului. Așa că nu lăsați ambrozia să vă afecteze sănătatea!”, spun reprezentanții site-ului. 

Medicii avertizează că evitarea completă a polenului de ambrozie este aproape imposibilă, dar există măsuri eficiente pentru a reduce expunerea și a ameliora simptomele. În perioada în care ambrozia este activă, este recomandat să: 

• Urmăriți un calendar polinic pentru a anticipa perioadele de vârf. 
• Evitați să ieșiți în aer liber în orele de vârf ale zilelor calde. 
• Mențineți ferestrele închise pentru a preveni pătrunderea polenului. 
• Schimbați frecvent hainele și să vă spălați pe față și mâini după ce ați fost afară.
• Evitați să uscați rufele la exterior pentru a preveni acumularea polenului. 

Tratament și prevenție 

În prezent, nu există un tratament definitiv pentru alergia la ambrozie. Medicamentele antihistaminice și corticosteroizii sunt cele mai frecvent prescrise pentru a gestiona simptomele. Cu toate acestea, imunoterapia sau „vaccinurile antialergice” sunt opțiuni care pot reduce sensibilitatea la polenul de ambrozie pe termen lung.  

Însă, eficacitatea și accesibilitatea acestei terapii variază, iar cercetările sunt încă în desfășurare. 

„Evitarea expunerii nu este însă suficientă. Diagnosticul alergiei la ambrozie se face de obicei prin teste cutanate sau teste de sânge, care detectează prezenţa anticorpilor specifici pentru polenul de ambrozie. Odată confirmată alergia, tratamentul poate include: Medicaţie: Antihistaminicele, corticosteroizii nazali sau decongestionantele pot fi prescrise pentru a ameliora simptomele; Imunoterapia: Acest tratament pe termen lung presupune expunerea treptată a pacientului la alergeni în doze controlate, pentru a reduce sensibilitatea la polenul de ambrozie”, mai spune medicul Bianca Matiş. 

Specialiștii recomandă utilizarea steroizilor nazali pentru tratarea alergiilor frecvente cauzate de ambrozie, iar antihistaminicele orale sunt suficiente pentru simptome mai ușoare. Ideal  ar fi ca tratamentul să fie început cu două săptămâni înainte de începerea sezonului de înflorire, iar autoritățile locale să implementeze programe de eradicare a ambroziei pentru a controla răspândirea acesteia. 

Antihistaminicele, disponibile fără prescripție medicală, ajută la ameliorarea simptomelor alergiilor prin blocarea efectelor histaminei, substanța chimică responsabilă de reacțiile alergice. Spray-urile nazale sunt eficiente pentru reducerea congestiei și deschiderea căilor respiratorii, iar picăturile oftalmice antialergice sunt recomandate pentru ochi.  

Atenție însă, antialergicele pot da rezultate fals pozitive la amfetamine, susține medicul legist Cristian Paparău, iar asta vă poate lăsa fără permis potrivit OUG 84, până când analizele de sânge vor infirma rezultatul. 

„Suntem în plin sezon al ambroziei și mulți români vor lua antialergice pentru a se trata. Ceea ce trebuie să știți este că aceste medicamente antialergice pot da un rezultat fals pozitiv pentru amfetamină la un eventual drugtest”, a precizat într-o postare pe Facebook medicul Cristian Paparău. 

Pentru alergii severe și cronice, imunoterapia reprezintă o opțiune mai adecvată. Acest tratament implică administrarea treptată a unor cantități mici de alergen pentru a crește toleranța organismului la acea substanță.  Imunoterapia este un tratament pe termen lung și implică costuri suportate de pacienți. Durata tratamentului este de obicei de doi-trei ani.

„Fără pastiluța zilnică nu pot să rezist” 

Studiile arată că alergia la ambrozie are un impact semnificativ asupra calității vieții. Persoanele afectate pot suferi de insomnie, oboseală cronică și probleme de concentrare. De asemenea, există o legătură între alergii sezoniere și stările depresive sau anxioase, ceea ce subliniază nevoia unei gestionări eficiente a simptomelor. 

„Simptomele încep brusc, cu rinită alergică, conjunctivită alergică, strănut care nu se mai oprește, mâncărimi de nas, gât, ochi, urechi. Fără tratament simptomele se înrăutățesc, practic fără pastiluța zilnică și spray-ul nazal nu pot să rezist.”, spune Raluca, care se confruntă de câțiva ani cu această problemă. 

„Noaptea poate fi groaznică, ajungeam să nu mai pot respira.”, a mai spus ea. 

În plus, costurile pentru tratament și șervețele depășesc 100 de lei lunar, adaugă Raluca care menționează că alergia îi afectează  viața socială și munca.  

Măsuri pentru controlul răspândirii ambroziei 

În România, legislația prevede obligativitatea eliminării ambroziei de pe terenurile private și publice, având în vedere că ambrozia este extrem de alergică.

Concret, Legea nr. 62/2018, actualizată în 2023, reglementează combaterea ambroziei, proprietarii terenurilor și administratorii drumurilor trebuie să prevină și să distrugă ambrozia prin cosire, smulgere sau erbicidare, de când răsare planta și până la sfârșitul perioadei de vegetație. Primăriile au rolul de a identifica terenurile infestate și de a notifica proprietarii, iar dacă aceștia nu iau măsuri, pot interveni direct, iar costurile vor fi suportate de proprietari.

Amenzile pentru nerespectarea legii variază între 1.000 și 5.000 lei pentru persoane fizice și 10.000 și 20.000 lei pentru persoane juridice.

Cu toate acestea, aplicarea acestei legi este adesea inconsistentă, iar planta continuă să se răspândească.