Ce investigaţii medicale trebuie să faci pentru a vedea dacă inima ta este bine. În ce situaţii sunt indicate

Oboseala, plapitaţiile, ameţelile sau durerile în piept sunt simptome ale bolilor cardiovasculare. În acest caz, trebuie să mergi de urgenţă la medic. Lista de investigaţii medicale nu este lungă.

În fiecare zi, inima se contractă ritmic de circa 100.000 de ori şi pompează aproximativ 7.000 de litri de sânge, alimentând cu oxigen şi nutrienţi întregul organism pentru a hrăni cele 75 de miliarde de celule care alcătuiesc corpul unui adult.

Energia pe care o produce inima într-o zi i-ar fi suficientă unui automobil să parcurgă distanţa dintre Bucureşti şi Ploieşti, a explicat plastic, pentru Adevărul, dr. Marius Geantă cofondatorul Centrului Centrului de Inovaţie în Medicină.

În aceste condiţii, nu este de mirare că sănătatea inimii este foarte importantă şi ar trebui, măcar o dată pe an, să mergem la medic pentru control. Cele mai importante investigaţii pe care ar trebui să le facem pentru a fi siguri că „motorul“ organismului funcţionează cum trebuie sunt, în primul rând, electrocardiograma.

„Aceasta poate detecta anomalii de ritm cardiac, semne de ischemie coronariană sau modificări structurale cardiace, hipertrofie ventriculară stângă. O electrocardiogramă normală nu exclude însă o boală cardiacă“, atrage atenţia Ioana Pop, medic primar cardiolog la Spitalul de Cardiologie Clinicco din Braşov.

Ecocardiografia este o investigaţie recomandată când există suspiciunea unei valvulopatii sau a unei ischemii miocardice. Investigaţia oferă informaţii despre structura şi funcţiile inimii, dimenisunile cavităţilor şi grosimea pèreţilor, contracţia lor, aspectul şi funcţionarea valvelor. Dintre metodele de investigare este cea mai rapidă, fără containdicaţii sau efecte adverse şi se efectuează la pacienţi cu suspiciune de boli cardiovasculare cum ar fi: hipetensiunea arterială, diabetul zaharat, boala renală, fumători, dislipidemii, boli cardiovasculare în familie.

Procedura este indicată înainte de orice altă procedură intervenţională cardiacă - implantări sau dilatări de valve, stenturi, endoproteze  - sau chirurgicale – bypass, reconstrucţii ventriculare, corectarea malformaţiilor cardiace.

Testul de efort este o altă investigaţie recomandată în evaluarea arterelor coronariene care alimentează inima. Este edificator pentru existenţa plăcilor sau a depozitelor de grăsime care blochează 70% dintr-un vas de sânge. „Această investigaţie e indicată când există suspiciuni de ischemie miocardică la pacienţii care au în istoricul lor familial antecedente de boală coronariană ischemică sau ca screening la pacienţii asimptomatci, dar cu factori de risc major precum fumatul, diabetul zaharat de tip II, dislipidemii“, a adăugat specialistul.

Coronarografia este însă investigaţia cea mai relevantă şi care indică precis medicilor metoda de tratament pentru că permite vizualizare arterelor coronariene responsabile de angină sau infarct. Este recomandată atunci când testele neinvazive ridică suspiciunea de boală coronariană sau atunci când scorul de calciu la examenul de Ct coronarian e mai mare de 400. Testul necesită anestezie locală şi durează între 40 şi 60 de minute, ulterior pacientul rămânând la pat o zi.