Cancerul pulmonar nu mai e doar „boala fumătorului”. Ce arată un nou studiu și cine e cel mai expus

Cancerul pulmonar, principala cauză de mortalitate oncologică, este influențat într-o mare măsură nu doar de fumat, ci și de factorii de mediu. O arată un studiu recent realizat de o echipă coordonată de conf. dr. Beatrice Mahler și publicat în revista Springer Nature.

Fumatul, recunoscut drept factor etiologic principal în cancerul pulmonar, nu este singurul cu un impact major în apariția cancerului pulmonar. Tot mai multe cercetări evidențiază impactul semnificativ al factorilor poluanți din mediu, ceea ce explică, cel puțin parțial, numărul mare de cancere pulmonare la nefumători, afirmă conf. dr. Beatrice Mahler.

Concluzia se desprinde și dintr-un studiu recent realizat de o echipă din care a făcut parte conf. dr. Beatrice Mahler, publicat în revista Springer Nature.

„Cercetarea noastră sperăm să reprezinte un instrument analitic relevant pentru comunitatea științifică și factorii de decizie, în vederea identificării zonelor cu risc ridicat și al fundamentării unor măsuri eficiente de prevenție și intervenție”, a precizat dr. Mahler.

„Aproximativ 24% dintre decese pot fi, cel puțin parțial, explicate prin nivelul de poluare al aerului”

În cadrul studiului au fost analizate datele colectate în România într-un interval de 23 de ani.

„Analiza retrospectivă a datelor colectate în România în perioada 1999–2022 evidențiază că bărbații peste vârsta de 50 de ani din mediul urban au un risc mai mare de cancer pulmonar, 75% dintre decese au fost înregistrate tot în rândul acestora, subliniind o distribuție inegală de gen a impactului bolii, corelată parțial probabil cu obiceiul fumatului, mult mai frecvent la bărbați decât la femei”, arată medicul Beatrice Mahler.

Incidența cancerului pulmonar crește după vârsta de 45 ani. Ce s-a pus de asemenea în evidență pentru perioada studiată este existența a două valuri cu număr crescut de cancere pulmonare, independent de gen și de mediul de rezidență.

„Primul val, manifestat în grupele 60–64 și 65–69 de ani, este detectabil în anul 1999, având o tendință descendentă în timp. Al doilea val debutează în jurul anului 2010, afectând grupele 50–54 și 55–59 de ani. Aceste aspecte sugerează posibile efecte de cohortă, ce necesită cercetări suplimentare”, precizează medicul pneumolog.

Studiul arată de asemenea o corelație între decesele prin cancer pulmonar și nivelul crescut de expunere la PM2,5 ( particule în suspensie, cu diametrul mai mic de 2,5 micrometri, care sunt asociate cu boli și decese provocate de boli de inimă sau de plămâni).

„Analiza corelației dintre clusterele spațiale ale cancerului pulmonar (cazuri noi și decese) și clusterele de poluare cu particule PM2.5 a relevat o asociere diferită în funcție de indicatorul oncologic analizat. În cazul deceselor prin cancer pulmonar, asocierea cu nivelul crescut de PM2,5 este mai pronunțată (valoare Cramer’s V = 0,239), ceea ce indică faptul că statistic aproximativ 24% dintre decese pot fi, cel puțin parțial, explicate prin nivelul de poluare al aerului. Aceste rezultate susțin ipoteza conform căreia expunerea la poluanți atmosferici joacă un rol semnificativ în agravarea bolii, contribuind la creșterea mortalității”, mai menționează medicul.

Incidență crescută a cancerului pulmonar în zonele cu concentrații mari de radon

Radonul este recunoscut în literatura de specialitate ca al doilea factor de risc asociat cu cancerul pulmonar, menționează dr. Mahler, iar corelația a fost pusă în evidență și în cadrul studiului în discuție. România are date disponibile privind concentrațiile de radon pentru aproximativ jumătate de țară, aceste date fiind furnizate de Atlasul Radiației Naturale, realizat cu sprijinul Comisiei Europene. Pe baza lor, autorii studiului au constatat că valorile ridicate ale concentrațiilor de radon sunt localizate predominant în regiunile care înregistrează și incidențe crescute ale cancerului pulmonar.

„Expunerea cronică la acești agenți toxici în aerul inspirat contribuie la declanșarea proceselor oncogenetice, însă efectele nu sunt imediate. Studiile indică o perioadă de latență între 10 și 30 de ani între momentul expunerii și apariția bolii”, mai menționează dr. Beatrice Mahler.

Autorii studiului au realizat și o hartă pe care se poate observa incidența cancerului pulmonar, aceasta fiind un instrument util pentru programul de screening al cancerului pulmonar care a fost demarat luna trecută, în parteneriat, de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Universitatea de Medicină „Carol Davila” și Institutul „Marius Nasta”(lider de parteneriat).

„Sunt zone unde incidența este mai mare și zone unde incidența este mai redusă. Sigur, avem cancer peste tot, dar acolo, în zonele unde culoarea hărții este mai intensă, acolo sunt zone miniere, acolo este industrie care nu a avut suficiente norme de protecție pentru angajați, iar în partea de sud, în Câmpia Română, pentru că trebuie să ne uităm și la perioada la care a fost făcută cohorta, acolo avem activități din agricultură care s-au făcut cu anumite substanțe. În România nu avem date, dar în străinătate s-a pus în evidență legătura între riscul cancerigen la pesticide și la substanțele folosite în agricultură și creșterea incidenței cancerului”, a mai precizat dr. Mahler.