Analiză Radiografia scumpirilor în lanț. Cum a ajuns și de ce se menține România la inflație de aproape 10%: „Nu vom vedea ieftiniri”

Inflația continuă să se mențină la cote ridicate. Potrivit datelor INS, rata anuală a inflației înregistrată în ianuarie 2026 a fost de 9,6%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană. În spatele acestor procente se află un cumul de decizii politice din ultimii doi ani, ale căror efecte se resimt acum cu maximă intensitate asupra puterii de cumpărare. În opinia analistului Adrian Negrescu, principalele cauze care au generat scumpirile sunt legate de explozia prețurilor la energia electrică, respectiv majorările de pensii și salarii operate în anul electoral 2024. 

Datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică arată că rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor în ianuarie 2026, la 9,62 % comparativ cu aceeaşi lună din 2025, de la 9,69 % în decembrie 2025, dar rămâne la un nivel ridicat şi mult peste ţinta urmărită de Banca Naţională.

În aceeaşi perioadă, preţurile de consum au crescut cu 0,86 % faţă de luna precedentă. Cele mai mari scumpiri pe componente se regăsesc la serviciile cu 11,59 %, mărfurile nealimentare cu 9,99 % şi produsele alimentare cu 7,86 %. Datele INS arată şi o creştere a preţurilor energiei electrice şi a unor alimente de bază în ultimele 12 luni. 

Adrian Negrescu subliniază faptul că structura actuală a scumpirilor este dominată de costurile utilităților, care s-au transferat treptat în prețul final al tuturor bunurilor și serviciilor. Potrivit analistului, o treime din rata actuală a inflației provine exclusiv din acest sector.

„În primul rând, trebuie să ne uităm la prețul energiei electrice, care a explodat anul trecut într-un ritm cum nu s-a mai văzut în ultimii douăzeci de ani. Vorbim despre o scumpire de aproape 80%, cauzată în principal de deciziile marilor jucători din piață. Mă refer în special la energia electrică, care de la 1 aprilie 2025 a crescut prețul producției cu aproximativ 60%, invocând sezonul secetos”, explică Negrescu.

Această decizie a declanșat o reacție în lanț. Producătorii și comercianții nu au putut absorbi șocul, astfel că l-au transmis consumatorului final. Analistul consideră că, în lipsa acestui factor și a presiunii fiscale, tabloul economic ar fi arătat complet diferit.

„Din punct de vedere economic, o asemenea majorare este greu de justificat și, evident, a generat scumpiri în lanț în tot sectorul energetic. Altfel spus, din inflația actuală, peste 30% este legată de costul energiei electrice. La o inflație de 9%, trei-patru puncte procentuale provin direct din efectele scumpirii energiei”, detaliază expertul, adăugând că noile taxe transferate în prețuri au contribuit cu alte două-trei procente.

Factura electorală 

Dincolo de energie, economia suferă de pe urma unei mase monetare excedentare, introdusă în piață fără acoperire în producție. Anii electorali 2024 și 2025 au funcționat pe principiul „helicopter money”, o strategie care a adus bani în buzunarele populației pe termen scurt, dar a erodat valoarea monedei pe termen mediu.

„Anul 2024 a adus peste 15 miliarde de euro suplimentare în economie, bani distribuiți cu evidentă tentă electorală către bugetari și pensionari, fără o acoperire reală în venituri permanente, ci în principal prin împrumuturi. Masa monetară a crescut semnificativ, iar această expansiune a alimentat inflația”, afirmă Adrian Negrescu.

Practic, banii proveniți din împrumuturi și nu din creșterea economică reală ajung să pună presiune pe prețuri.

„Când crești salarii și pensii fără un fundament solid în taxe și impozite și te bazezi în principal pe împrumuturi, inevitabil apar presiuni inflaționiste. Inflația este, în esență, și rezultatul unei mase monetare mai mari puse în circulație fără o creștere corespunzătoare a producției”, conchide analistul.

Efectul de bumerang în economia reală

Consecința directă a acestor politici nu este doar „scumpirea vieții”, ci o transformare structurală a mediului de afaceri, marcată de dispariția micilor antreprenori și a meseriașilor, arată Adrian Negrescu.

„Inflația erodează puterea de cumpărare și afectează competitivitatea firmelor românești. Vedem tot mai puține locuri de muncă bine plătite, tot mai multe mici companii care își închid porțile, buticuri de cartier care dispar. Oferta de servicii – fie că vorbim de zidari, electricieni sau sudori – este mai redusă și mai scumpă”, observă analistul.

În viziunea sa, mediul economic a devenit ostil, transformându-se într-o competiție dură pentru resurse.

„Inflația creează un carusel al scumpirilor, din care cei fără capital ies cel mai greu. Este o cursă pentru supraviețuire în care sunt prinși atât populația, cât și firmele. Fiecare încearcă să se protejeze prin majorări de prețuri sau ajustări salariale, iar acest mecanism întreține spirala inflaționistă”, subliniază Negrescu.

Inflația ar putea scădea în a doua parte a anului

Viitorul apropiat aduce totuși semne de stabilizarer. A doua jumătate a anului 2026 ar putea marca o revenire a indicatorilor în zone mai suportabile, în principal datorită efectului de bază – dispariția din calculul anual a majorării tarifelor la energie electrică.

„Cred că din a doua parte a anului, din lunile august-septembrie, vom vedea primele efecte pozitive. Dacă anul trecut inflația a inclus o scumpire de 70-80% a energiei electrice, începând din august-septembrie anul acesta acel salt nu va mai apărea în calculul anual. Statistic, acest lucru va duce inflația spre 5-5,5% în a doua parte a anului”, estimează Negrescu.

Pentru atingerea țintei de 3,7% prognozată de Banca Națională, condițiile sunt stricte: atragerea fondurilor europene și rigoare bugetară. 

„Planurile de business ale marilor companii mizează pe o scădere semnificativă a inflației în a doua parte a anului, cel puțin ca efect statistic. Asta înseamnă că nu vom vedea ieftiniri, dar este posibil să vedem scumpiri mult mai temperate decât cele de anul trecut”, este concluzia lui Adrian Negrescu.