Trei judecători români au pierdut la CEDO procesul intentat statului pentru plata eşalonată a salariilor restante

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins miercuri acţiunea a trei judecători argeşeni, care au reclamat neplata salariilor restante. Judecătorii de la Strasbourg şi-au argumentat decizia prin faptul că Guvernul a plătit în tranşe, conform unui calendar stabilit, şi nimic nu indică faptul că Executivul nu şi-ar achita datoriile.

Reclamanţii Daniel Dumitru, Anda Mihaela Pluteanu şi Magdalena Viorica Papaianopol, judecători din Piteşti, au obţinut plata unor prime de risc, de stres şi de confidenţialitate. Însă plata sumelor datorate, în temeiul deciziilor judecătoreşti şi indexate la inflaţie, a fost eşalonată.

Între 2008 şi 2011, invocând dificultăţi financiare şi bugetare, Guvernul român a adoptat mai multe acte legislative, prin care să poată fi plătite în tranşe hotărârile judecătoreşti învestite cu titluri executorii.

Sumele neplătite reclamanţilor ar trebui achitate, în conformitate cu graficului de plăţi, în cinci tranşe, după cum urmează: o primă tranţă de cinci la sută în 2012, a doua tranşă de zece la sută în 2013, o a treia tranşă de 25 la sută în 2014, a patra, de 25 la sută, în 2015 şi ultima tranşă de 35 la sută în 2016, notează CEDO în decizia dată miercuri.

Statul român e obligat să-i plătească în continuare lui Dumitru 63.304 de lei, potrivit acestuia, şi 60.343 de lei, potrivit Guvernului; lui Pluteanu 60.782 de lei şi lui Papaianopol 50.968 de lei. 

Cererea reclamanţilor a fost depusă la CEDO pe 18 septembrie 2008.

Invocând articolul 6 § 1 (dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil) şi articolul 1 din Protocolul nr 1 (privind protecţia proprietăţii) din Convenţia Europeană, reclamanţii s-au plâns de întârzieri în executarea hotărârilor judecătoreşti de acordare a cotelor lor, ca urmare a adoptării succesive a textelor normative de amânare a plăţilor restante.

"Curtea observă că reclamanţii nu dau vina pe autorităţile române că au refuzat să pună în aplicare hotărârile judecătoreşti de recunoaştere a drepturilor lor de natură patrimonială", arată Curtea Europeană în decizia sa, adăugând că magistraţii români se plâng, în esenţă, că s-a decis executarea treptată a datoriilor faţă de ei în temeiul hotărârilor judecătoreşti.

CEDO notează că, din 2009, România s-a confruntat cu o gravă criză economică şi financiarã, în acest context apreciind ca fiind obiectiv calendarul de plăţi stabilit de autorităţile naţionale.

În plus, deşi mecanismul de distribuţie a fost supus modificărilor, autorităţile române au respectat executarea deciziilor judecătoreşti. Astfel, reclamanţii au primit prima tranşă în 2008, iar, în anul 2010, 25 la sută din a doua tranşă. Aceste sume au fost indexate la indicele preţurilor de consum de la data plăţii.

Până în prezent, reclamanţii au primit mai mult de o treime din suma totală acordată de către instanţa de judecată, restul trebuind a fi plătit, prin lege, în tranşe, până în 2016. Nimic nu indică faptul că Guvernul intenţionează să nu realizeze acest program, mai notează judecătorii Curţii Europene.

În consecinţă, CEDO a respins ca nefondată acţiunea magistraţilor români.

În 2008, Guvernul anunţa plata eşalonată în 18 luni a restanţelor către personalul din justiţie.

În 2009, Guvernul român a decis, prin ordonanţă de urgenţă, ca drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti în favoarea bugetarilor, în principal pentru personalul din justiţie şi administraţia penitenciarelor, devenite executorii până la 31 decembrie 2009, să fie eşalonate la plată cu câte o treime din valoarea titlului, în perioada 2010-2012.

Guvernul argumenta, în 2009, că executarea titlurilor de plată stabilite prin hotărâri judecătoreşti are o influenţă substanţială asupra bugetului de stat şi face imposibilă echilibrelor bugetare şi, implicit, respectarea angajamentelor asumate de Executiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar.

Cuantumul sumelor rezultate din titlurile executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din sectorul bugetar, în special din sistemul justiţiei şi sistemul administraţiei penitenciare, era indicat atunci la peste 2,2 miliarde lei, reprezentând 0,42% din PIB.