Exclusiv România, țintă pentru Iran în prima linie a războiului? General NATO: „Apărarea bazei Kogălniceanu va începe încă din Turcia”
0România poate deveni o țintă pentru Iran, dacă Statele Unite ale Americii vor aduce avioane de luptă la baza Kogălniceanu, spune generalul (r) Virgil Bălăceanu. El explică, pentru „Adevărul”, cum ar fi apărată România, într-un caz extrem.
Istoria se repetă: la fel ca în 2003, când Turcia a refuzat să-și pună la dispoziție teritoriul și bazele militare pentru invadarea Irakului, acum Ankara ezită să își acordul pentru utilizarea bazei de la Icirlik. Astfel, americanii redescoperă importanța strategică a României. De la dronele Reaper din Câmpia Turzii la bombardierele de la Kogălniceanu, România poate să devină un hub american pentru acțiunile din Orientul Mijlociu.
Între timp, președintele României, Nicușor Dan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc miercuri, 11 martie 2026, ora 09:30, la Palatul Cotroceni, iar pe ordinea de zi este și discutarea acestei probleme.
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei.În 2003, când americanii au folosit baza Kogălniceanu ca hub pentru operațiunea din Irak, generalul Bălăceanu se afla chiar la baza respectivă unde era comandant de brigadă. În analiza sa pentru „Adevărul”, generalul explică de ce România redevine atât de importantă pentru americani și cu ce riscuri vine acest lucru la „pachet”.
De ce au nevoie americanii de bazele noastre
„Informațiile ne spun că ar fi o solicitare din partea americanilor. Altfel nu văd de ce s-ar convoca CSAT-ul pe discuțiile din media. Pe mai multe discuții am înțeles că ar fi. Cel mai probabil este o solicitare americană similară celei din 2003, când au folosit Kogălinceanu pentru că Turcia le-a interzis dislocarea și tranzitarea forțelor americane prin Turcia pentru altă direcție de invazie a Irakului. La fel, atunci au recurs ca hub logistic la Kogălniceanu”, spune generalul Bălăceanu.
Necunoscuta ar fi, de fapt, dacă americanii au nevoie de baza de la Mihail Kogălniceanu ca hub logistic sau chiar ca punct de pornire pentru atacurile aeriene.
„Ce urmează probabil să vedem este dacă Kogălniceanu înseamnă pentru americani hub logistic sau înseamnă și o proiecție a forței de lovire. Lucrurile sunt total diferite, ne lămurim în timp”, mai spune generalul.
Puține certitudini, multe secrete
În 2003, când generalul Virgil Bălăceanu conducea o brigadă la baza Mihail Kogălniceanu, americanii s-au limitat la a o folosi ca hub logistic. Practic, dacă CSAT va aproba folosirea bazelor românești, ceea ce ar fi previzibil, acțiunile americanilor vor fi cunoscute doar de ei.
„În 2003 a fost hub, dar datele astea nu le știm nici noi. Eu am fost comandant de brigadă în perioada respectivă la Kogălniceanu. Însă intrau, ieșeau, plecau, aterizau aeronave, plecau. Toate intrările, ieșirile sunt cunoscute de către americani și ele trebuie să se subscrie unui secret al misiunii. Nu se face o asemenea misiune pentru a apărea în media că „vezi Doamne, am dislocat atâtea efective, atâtea aeronave” și mai departe”, explică generalul.
În același timp, americanii s-ar putea folosi și de baza de la Câmpia Turzii. De aici dronele americane ar putea să plece în survol spre Orientul Mijlociu.
„Câmpia Turzii înseamnă deja dislocarea dronelor de cercetare MQ-9 Reaper. Ele sunt deja dislocate acolo. Acestea au o bătaie foarte mare, pot să fie și ele folosite pentru informații legate de Orientul Mijlociu”, susține generalul Bălăceanu.
Multe dintre informații vor rămâne secrete, așa cum se întâmplă de fiecare dată în astfel de cazuri.
„Răspunsul cel mai important referitor la baza de la Câmpia Turzii îl reprezintă dacă fac solicitarea și ce tip de solicitare, dar lucrurile acestea au caracter secret, în mod cert, și pentru Mihail Kogălniceanu”, punctează generalul.
Americanii, obligați să redescopere valoarea strategică a României
În opinia sa nu se poate vorbi atât de o creștere a importanței României pentru americani, cât mai degrabă despre faptul că, în acest fel, americanii redescoperă importanța României și a bazelor militare europene, iar odată cu aceasta și valoarea alianței.
„N-aș spune atât că va crește importanța României, cât faptul că redescoperă președintele Trump și consilierii săi cât de importante sunt bazele din Europa, inclusiv Kogălniceanu. Creșterea nici nu e nevoie de ea pentru că atunci când faci operații militare ai în vedere și bazele din apropierea zonei de conflict și bazele din adâncime. Ca atare, acum trebuie să se reorienteze înspre Europa, volens nolens”, mai spune el.
Dacă americanii vor utiliza bazele românești pentru a ataca Iranul, România va deveni o țintă pentru această țară.
„E posibil să devenim o țintă pentru Iran, dar depinde de tipul de aeronave care vor ajunge la baza Kogălniceanu. Dacă vor fi avioane de sprijin logistic, de supraveghere, recunoaștere, obținere de informații, nu vom fi neapărat pe direcția de lovire. Însă dacă vor fi bombardiere strategice, aeronave de luptă F-16 și așa mai departe, adică avioane care asigură lovirea Iranului, vom fi luați în vizor. Ca atare, trebuie să te aperi, pentru că și Iranul poate să riposteze dacă va fi atacat din bazele puse la dispoziția forțelor americane din Europa”, precizează generalul Bălăceanu.
Cine va apăra Kogălniceanu
El a explicat și cum va fi apărate baza militară de la Kogălniceanu. România nu va fi lăsată singură, iar americanii, francezii și ceilalți aliați ai noștri își vor aduce aportul.
„Apărarea bazei Kogălniceanu se face încă din zona Turciei, unde sunt acele radare NATO. Și se face cu gruparea navală de luptă care probabil e condusă de Franța, pentru că francezii dislocă în zonă, în Mediterena de Est, portavionul Charles de Gaulle. Plus și toate fregatele și distrugătoarele dislocate în zonă de europeni au capabilități și de apărare antiaeriană și antirachetă. Deci apărarea nse face pe mai multe aliniamente”, dă asigurări generalul Bălăceanu.
Astfel, România nu se va afla în pericol, apreciază el. „Dacă am fi singuri ar fi o chestiune periculoasă, dar nu suntem singuri.”
Generalul a vorbit și despre faptul că Turcia pare să refuze, la fel ca și în 2003, să pună la dispoziția Washingtonului baza de la Incirlik. De acest lucru se leagă în mare măsură, de fapt, solicitarea americanilor pentru baza de la Kogălniceanu.
„Nu știu dacă Turcia a acceptat să se folosească baza de la Incirlik, dar nu cred. În 2003 n-au acceptat deloc. Americanii au vrut să dezvolte una din direcțiile de invazie de pe teritoriul Turciei. Turcia n-a acceptat și atunci americanii, care oricum erau prezenți în zonă, pentru că ei studiau Dobrogea din momentul în care am ajuns eu comandant de brigadă au început primele delegații militare să vină. Drept dovadă că în 2006 generalii americani au propus dislocarea permanentă, absolut în sistem rotațional, a unei brigăzi blindate. Au propus un asemenea lucru întâmplător, pentru că au sesizat importanța spațiului la Marea Neagră. Aici mă refer atât la România, cât și la Bulgaria. Vom vedea dacă au și bulgarii solicitare pentru bazele lor aeriene, care și ele sunt avute în vedere într-un aliniament de adâncime al americanilor”, mai spune generalul.
Suntem în siguranță
Bulgaria se află într-o situație similară, iar Sofia a obținut deja sprijinul Greciei, care dislocă o baterie Patriot pentru a-i apăra pe vecinii noștri de la sud de Dunăre.
„Grecii au trimis deja o baterie Patriot și două aeronave F-16. Grecii le-au trimis fiindcă bulgarii n-au nici F-16 – urmează să achiziționeze 8 avioane F-16 50/52 – n-au sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă. Ceea ce noi avem. Noi avem și Patriot, noi avem și multe aeronave F-16. Deci suntem mult mai bine dotați din punctul ăsta de vedere decât bulgarii. Și decât ungurii. Și decât alte multe state din NATO din zona centrală și est-europeană. Nici măcar polonezii n-au atâtea baterii Patriot. Ei au două, noi avem trei. Sigur că în perspectivă polonezii vor avea 12, noi vom avea 7, dar deocamdată n-au decât două baterii”, încheie generalul Virgil Bălăceanu.