Nămolul de la Vulcanii Noroioși a fost trimis la analize pentru a stabili dacă are proprietăți terapeutice. Ce arată primele rezultate
0Primăria Scorțoasa, județul Buzău, a cerut Institutului Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie (INRMFB) un raport detaliat despre caracteristicile nămolului de la Vulcanii Noroioși, pentru a stabili proprietățile sale terapeutice necesare obținerii statutului de stațiune turistică de interes local pentru comună.
Administrația locală din Scorțoasa anunță că nămolul din zona Vulcanilor Noroioși nu este, în acest moment, recunoscut oficial pentru proprietăți terapeutice. Un prim set de analize realizat de Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie (INRMFB) arată că noroiul nu este cunoscut istoric ca având virtuți terapeutice, însă caracteristicile fizico-chimice identificate justifică necesitatea unor cercetări aprofundate.
Primarul comunei Scorțoasa, Vasile Săcuiu, afirmă că autoritățile au solicitat explicit evaluarea proprietăților terapeutice ale nămolului, însă au primit doar descrierea caracteristicilor fizico-chimice.
„Noi am solicitat să ne spună ce proprietăţi terapeutice are noroiul. Ne-au spus doar caracteristicile fizico-chimice”, a declarat edilul pentru News.ro. „Pentru ce am cerut noi, au spus că e nevoie de mai multe analize. Un prim răspuns nu arată că ar avea proprietăți, nici că ar avea, nici că nu ar avea.”
Potrivit raportului de încercări solicitat inițial remis Agerpres de către Primăria Scorțoasa, în componența organică a nămolului se regăsesc, printre altele, cantități de carbon și azot organic, acizi humici, ceruri, rășini sau hidrocarburi dar și minerale precum Clor, Brom, Iod, Sodiu, Potasiu, Calciu, Magneziu sau Fier.
INRMFB recomandă realizarea unui studiu farmacodinamic și a unui studiu clinic pentru ca nămolul să poată primi calificarea de „substanță minerală terapeutică”. În plus, pentru ca localitatea să obțină statutul de stațiune turistică, climatică sau balneară, este necesară depunerea unei documentații la Ministerul Turismului și Ministerul Sănătății.
Primarul admită că studiile sunt costisitoare și imposibil de finanțat la nivel local: „Ar trebui analize mai profunde, mai detaliate pentru fiecare. Asta înseamnă costuri. Noi nu avem posibilitatea... De aceea ne-am oprit, nu am continuat cu studiile.”
În prezent, administrația locală, împreună cu Consiliul Județean Buzău, desfășoară proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere și edilitare în zonele cu potențial turistic.
„Prioritatea numărul zero este să asigurăm infrastructura tehnică edilitară ca să se poată dezvolta în viitor initiative turistice. Noi vrem doar să dăm startul, să pregătim infrastructura, urmând ca după aceea zona să se dezvolte. Statutul de staţiune doar noi putem să-l obţinem, dar trebuie mers acolo cu argumente”, a explicat Săcuiu.
Deși zona nu dispune în acest moment de baze de tratament, edilul este convins că potențialul există:
„Avem ape sărate, avem noroiul, avem aerul deosebit, flora spontană... Sunt elemente care ar putea fi puse în valoare. Dar totul se rezumă la finanțare.”
Pe termen lung, Primăria Scorțoasa își propune obținerea statutului de stațiune, mizând pe popularitatea Vulcanilor Noroioși, vizitați anual de mii de turiști. „E păcat să nu fie pus în valoare tot potenţialul pe care îl are zona. Nu vrem să ne oprim, dar nici nu avem posibilitatea să continuăm în ritmul pe care ni l-am dori”, a încheiat primarul comunei.
Vulcanii Noroioși sunt formați prin erupții de gaze naturale care trec prin straturi de argilă și prin pânza freatică, aducând la suprafață un amestec de apă și nămol care formează, prin uscare, conuri asemănătoare unor mici vulcani.
Activitățile au fost desfășurate de către cercetători din cadrul Laboratorului de Geofizică Aplicată, Prevenire și Educație (GeoEduLab) al Institutului Național de Fizică a Pământului, în parteneriat cu Skyline Drones și SPH Engineering.