MAE român l-a convocat pe ambasadorul Ungariei la Bucureşti

MAE român l-a convocat miercuri pe Zákonyi Botond, ambasadorul Ungariei în România, pentru a transmite poziţia părţii române referitoare la o serie de evoluţii din ultimele zile, precum anunţul părţii ungare privind proiectul construirii unui gard la graniţa cu România.

Într-un comunicat de presă transmis miercuri după-amiază, Ministerul Afacerilor Externe anunţă că, din dispoziţia ministrului Bogdan Aurescu, secretarul de stat pentru afaceri europene George Ciamba l-a convocat astăzi pe Zákonyi Botond, ambasadorul Ungariei în România, pentru a transmite poziţia părţii române referitoare la o serie de evoluţii din ultimele zile, precum: anunţul părţii ungare privind proiectul construirii unui gard la graniţa cu România, declaraţiile inacceptabile formulate de ministrul Afacerilor Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, la adresa premierului român, Victor Ponta, vizita privată în România a lui Katalin Szili, comisar al premierului ungar la secretariatul de stat pentru politica naţională din cadrul Oficiului Primului Ministru (8-10 septembrie).

”În cadrul discuţiilor, partea română a transmis cu prioritate preocuparea faţă de tendinţa manifestă a părţii ungare de a atrage România într-o dispută artificială, care să se substituie problemelor pe care oficialii ungari le au de gestionat în contextul european actual, marcat de criza migranţilor. Secretarul de stat român a transmis în mod clar mesajul că partea română nu doreşte ca accentul discuţiilor să continue să fie plasat pe o escaladare a declaraţiilor publice, în detrimentul cooperării şi identificării unor soluţii pertinente, în spirit european, la provocările comune actuale”, transmite MAE.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, secretarul de stat român a reiterat opinia privind ridicarea unui gard la graniţa dintre două state membre UE, care nu este un gest corect din punct de vedere politic şi este contrar spiritului european.

”Această poziţie a fost comunicată de partea română la momentul la care a fost informată de către partea ungară, cu puţin timp înainte ca subiectul să fie făcut public. A arătat că, în calitate de parteneri strategici, partea română ar fi apreciat o analiză comună prealabilă pentru evaluarea impactului şi a necesităţii unui astfel de proiect, în vederea unor eventuale măsuri agreate bilateral. Atitudinea părţii ungare a surprins autorităţile române, în condiţiile în care cooperarea dintre cele două state pe dimensiunea transfrontalieră, poliţienească, a fost una constant bună şi, în consecinţă, ar fi trebuit să permită o analiză comună. În plus, a menţionat că, din perspectiva părţii române, la acest moment nu se înregistrează o situaţie de fapt care să confirme presiunea migraţionistă invocată de autorităţile ungare, în zona în care se doreşte construirea gardului şi, astfel, este de neînţeles graba cu care partea ungară realizează acest proiect”, mai spun reprezentanţii MAE român.

De asemenea, oficialul român a subliniat că partea română ”porneşte de la înţelegerea că spiritul european are la bază cooperarea şi înţelegerea reciprocă, aceasta fiind, de altfel, conduita în care a abordat relaţia bilaterală”.

”Acest gen de angajament este aşteptat şi din partea Ungariei. Altfel, relaţia bilaterală dintre cele două state, de Parteneriat Strategic, nu va putea fi construită în mod real, pe baze de încredere reciprocă şi într-un spirit de cooperare pragmatică”, mai spun reprezentanţii MAE.

Conform acestora, oficialul român a subliniat că este inacceptabil ca un ministru al Afacerilor Externe dintr-un stat european să lanseze public atacuri la adresa unui premier dintr-un alt stat european, inclusiv cu referire la teze legate de teme şi situaţii care ţin de politica internă a statului respectiv, arătând că afirmaţiile ministrului de Externe ungar sunt complet lipsite de respect faţă de persoana premierului, a Guvernului României şi faţă de autorităţile statului român şi se înscriu ”în acest joc de escaladare şi dispută artificială, menit să atragă atenţia de la problemele reale”.

”Referitor la aderarea României la Schengen, partea română şi-a exprimat surprinderea şi a cerut explicaţii faţă de afirmaţiile nefondate ale părţii ungare dintr-un comunicat emis ieri (marţi - n.r.) de partea ungară, amintind că România a îndeplinit toate criteriile pentru aderarea la spaţiul Schengen şi se comportă deja ca un stat de facto al spaţiului Schengen, asigurând la cele mai înalte standarde securitatea unei largi părţi a frontierei externe a UE. De altfel, îndeplinirea criteriilor a fost recunoscută inclusiv de Ungaria, care a susţinut, până în prezent, în mod constant şi vocal, adoptarea, cât mai rapid posibil, a unei decizii pozitive privind aderarea României la Schengen. A exprimat nedumerirea faţă de acesta abordare, care este contrară evaluărilor Comisiei Europene, precum şi relaţiei şi spiritului de parteneriat dintre cele două state”, mai arată reprezentanţii MAE.

Aceştia mai spun că în discuţia cu ambasadorul Ungariei în România secretarul de stat George Ciamba a exprimat ”surprinderea şi neînţelegerea părţii române faţă de vizita în România a Comisarului Prim Ministrului ungar pentru formularea conceptelor de autonomie în statele din zona Bazinului Carpatic, care a avut întâlniri cu reprezentanţii minorităţii maghiare din România şi, în acest context, şi-a arogat rolul de coordonator al acestora în demersurile lor de definire şi obţinere a autonomiei teritoriale pe criteriul etnic”.

”Partea română consideră inacceptabilă o astfel de ingerinţă în afacerile interne şi dezaprobă orice demersuri de acest fel, care creează disensiuni şi afectează climatul de convieţuire interetnică”, adaugă reprezentanţii MAE român.