Analiză Lumea în pericol. Verdict sumbru după raportul de la Munchen: „Garanțiile de securitate se diluează. Rusia încă are forța să facă o nefăcută”

Raportul Conferinței de Securitate de la Munchen descrie o lume în care ordinea globală se clatină, iar politica de forță revine în prim-plan. În acest peisaj sumbru, dominat de realism politic, România se află într-o poziție vulnerabilă. Iulian Fota, fost consilier prezidențial pentru securitate națională, explică faptul că siguranța țării depinde strict de intersecția cu interesele americane și avertizează asupra vitezei de reacție a NATO.

Expertul subliniază că România contează pentru Statele Unite doar în măsura în care interesele celor două state coincid. În prezent, această intersecție există în două domenii majore: cel militar și cel al resurselor naturale, dar nu este o certitudine absolută pentru toate statele europene.

„La intersecția cu interesele naționale americane. Dacă avem această intersecție, și cel puțin într-un domeniu o avem, chiar în două domenii o avem. Clar că este demonstrat cel militar, că au trupe aici, și, mai nou, acum, domeniul ăsta strategic, nou, al resurselor naturale, unde văd că ne-au invitat și pe noi și n-au fost invitați toți. N-a fost chiar toată lumea invitată. Din Uniunea Europeană, înțeleg că au fost doar vreo cinci sau șase țări. Deci, clar, adică la intersecția cu domeniul militar și mineralier”, explică Iulian Fota pentru „Adevărul”.

„Statele Unite nu ne-au promis niciodată garanții de securitate”

Unul dintre cele mai grave avertismente lansate de fostul consilier prezidențial vizează iluzia publică legată de protecția oferită de SUA. Fota demontează ideea unor garanții bilaterale separate de cele ale Alianței și atrage atenția asupra degradării mecanismelor de decizie colectivă.

„Garanțiile de securitate, niciodată în istoria relațiilor internaționale, nu au fost absolute. Ele au un grad de probabilitate mai mare sau mai mic. Bun, în momentul ăsta, ce putem spune cu certitudine este că, cum să spun, calitatea acestor garanții scade sau ele se diluează. (...) Statele Unite nu ne-au promis niciodată garanții de securitate, deci văd oameni serioși care vorbesc de existența lor. Deci singurele garanții de securitate pe care România le are sunt cele de la NATO. Atât”, afirmă expertul.

Mai mult, calitatea acestor garanții a scăzut în ultimii ani din cauza modului greoi în care organizația ia decizii în prezent. Fota face o comparație îngrijorătoare cu momentul 11 septembrie 2001.

„Eram la NATO când s-a luat articolul 5, în 2001, atunci cu atacul din World Trade Center. Ce să zic? Aproape că îi imploram pe americani să invoce articolul 5, că erau toți gata. Emoția era mare, deci a durat, nu știu, o zi, două, ceva de genul ăsta. Probabil că dacă acum ar fi fost articolul 5, s-ar fi întins pe câteva săptămâni până se lua o decizie și nu e musai să fie bună, adică să se aprobe articolul 5”, detaliază Iulian Fota.

Eroarea strategică a raportului de la Munchen: Nordul vs. Marea Neagră

Referitor la raportul de la Munchen, care indică posibilitatea ca Rusia să atace statele baltice în doi ani de la încheierea războiului din Ucraina, Iulian Fota consideră evaluarea incorectă din punct de vedere strategic. El susține că țările baltice au reușit să își impună narativul prin lobby, în timp ce România a acceptat un rol secundar pentru a nu deranja coeziunea Alianței.

„Balticii au câștigat o bătălie de lobby în defavoarea noastră. Nu pot să îi condamn, că fiecare țară își apără, ca să zic așa, interesele. Pot să fii gelos pe ei, asta e altceva. Promovând ideea că ei sunt mult mai expuși decât o țară ca România, de exemplu, sau Bulgaria. Noi, aici, pe flancul sudic, teză pe care eu nu o accept. (...) În ultimii ani, în mod constant, România a fost defavorizată. Nu sunt argumente să spui că ei sunt mai amenințați decât balticii, pentru că toate războaiele duse de ruși în ultimii ani au fost în Marea Neagră. Au fost aici, în zona Georgia, Transnistria, Ucraina, în zona de sud”, explică specialistul.

Fota continuă argumentația arătând că securitatea flancului nordic este, în realitate, mult mai solidă în prezent:

„Tot țipăm balticii, balticii, dar ce s-a întâmplat? Iar Marea Baltică e mare NATO acum, cu Suedia și Finlanda, ceea ce sporește și consolidează securitatea lor. Deci asta este una dintre marile greșeli. Raportul se orientează incorect, din punct de vedere al realității, pe nord, când, de fapt, marea bătălie și miza sunt aici, pe flancul ăsta al nostru”, a subliniat fostul consilier prezidențial.

Corupția pe timp de război, echivalentă cu trădarea

Dincolo de amenințările externe, capacitatea de descurajare a României suferă grav din cauza factorului intern. Iulian Fota critică dur clasa politică pentru refuzul de a conștientiza pericolul real. El atrage atenția că, în vremuri de criză majoră, corupția capătă valențe criminale mult mai grave decât pe timp de pace.

„Noi aici avem o problemă. La noi clasa politică încă nu vrea să conștientizeze, să ne arate că înțelege și conștientizează vremurile proaste, pentru că încă nu are răspunsuri. (...) Iar conștientizarea asta să știți că schimbă fundamental un element care iarăși nu le place. Dacă nu, cumva asta e poate motivația principală. Că s-ar putea să fie incompetență, s-ar putea să fie doar hoți. În momentul în care tu recunoști că starea de securitate e proastă și țara e în pericol, păi, în momentul ăla, când bagi mâna în banul public, aia e, cum să spun, o crimă mult mai gravă. Una e când ți se strică ușa la casă și nu e hoț pe stradă și alta e când ți s-a stricat ușa acasă tocmai când sunt hoții pe stradă și caută o oportunitate să fure ceva”, declară Fota.

Rusia ar putea testa reacția NATO

Deși slăbită de războiul din Ucraina, Rusia rămâne o amenințare serioasă, capabilă de acțiuni hibride menite să testeze unitatea NATO. Iulian Fota avertizează că Moscova nu are nevoie neapărat de o ocupație teritorială clasică pentru a-și atinge obiectivele, ci de o victorie simbolică prin care să demonstreze că Alianța nu poate proteja un stat membru.

„Să ne înțelegem, Rusia, și așa slăbită de războiul din Ucraina, încă are suficientă forță militară să facă o nefăcută. Dar asta, gen atac în Baltica, nu știu, poate pe aici ceva, prin România, Moldova, care e un scenariu. (...) Deci rușii pot să facă o nefăcută cu o țară mică, profitând de ezitări. De ce ar face-o? Nu ca să o ocupe. Ci să arate că NATO nu e în stare să o ajute. Asta este miza rușilor, nu ocupația teritorială, că au destul teritoriu. (...) Păi merită o victorie de asta, cum să spun, de război hibrid, ca să riști o acțiune militară împotriva NATO”, explică fostul consilier.

Pericolul cel mai mare se concentrează în următorii 1-2 ani, fereastră de oportunitate pentru Moscova înainte ca Europa să își repornească motoarele industriei de apărare.

„Frica e că, vedeți, Europa totuși, ușor-ușor, se pune la punct. Uite, Rheinmetall face mai multe obuze de 155 decât americanii, ceea ce mi se pare impresionant. (...) Adică în doi, nu știu, trei, patru ani, o să fie mult mai în stare, din punct de vedere militar, să se apere. Deci rușii, dacă vor să facă o nefăcută, trebuie să o facă acum, cât ne certăm cu americanii. Încă nu ne-am organizat cum trebuie, încă suntem la început și încă suntem slabi. Deci frica mea asta este: că în următorii unu-doi ani pot să facă rușii ceva”, conchide Iulian Fota.