Ion Iliescu, Petre Roman și alți foști oficiali, trimiși din nou în judecată în Dosarul Mineriadei

Fostul președinte Ion Iliescu, alături de fostul premier Petre Roman, Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu și Miron Cozma, au fost trimiși din nou în judecată miercuri, 2 aprilie 2025, în dosarul „Mineriada din 13 – 15 iunie 1990”, fiind acuzați de infracțiuni contra umanității.

Dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție. Începe astfel o nouă etapă în investigarea evenimentelor violente din iunie 1990. Procurorii susțin că aceștia au coordonat o represiune organizată împotriva populației civile, care a dus la moartea a patru persoane, rănirea a peste 1.300 de oameni și reținerea abuzivă a peste 1.200 de manifestanți.

Nu este pentru prima oară când acest dosar ajunge în instanță. În iunie 2017, dosarul a fost trimis în judecată, însă, în decembrie 2020, Înalta Curte a decis restituirea speței la Parchetul Militar pentru refacerea anchetei de la zero.

Faptele de care sunt acuzați inculpații

Conform Ministerului Public, procurorul de caz din cadrul Secției de parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus trimiterea în  judecată a inculpaților:

• Iliescu Ion, la data faptelor președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României,
• Roman Petre, la data faptelor prim-ministru al Guvernului provizoriu al României,
• Voiculescu Gelu-Voican, la data faptelor viceprim-ministru al Guvernului provizoriu al României,
• Măgureanu Virgil, la data faptelor director al Serviciului Român de Informații,
• Sârbu Adrian, la data faptelor consilier al prim-ministrului Guvernului provizoriu,

toți sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. a) (4 subiecți pasivi secundari), lit. f) (2 subiecți pasivi secundari), lit. g) (1311 subiecți pasivi secundari ), lit. j) (1211 subiecți pasivi secundari) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.

• Cozma Miron, la data faptelor lider de sindicat, sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. f) (doi subiecți pasivi secundari), lit. g) (800 subiecți pasivi secundari), lit. j) (715 subiecți pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.

• gl. (r) Dobrinoiu Vasile, la data faptelor comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne, sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev de art. 439 alin. 1 lit. f (1 subiect pasiv secundar), lit. g (417 subiecți pasivi secundari ), lit. j (417 subiecți pasivi secundari 7) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.

• col. (r) Peter Petre, la data faptelor comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne, sub aspectul de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev de art. 439 alin. 1 lit. g (733 subiecți pasivi secundari), lit. j (733 subiecți pasivi secundari) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.

Cum a fost pusă la cale Mineriada din iunie 1990

Din probatoriul administrat în cauză a reieșit următoarea situație de fapt:

„În luna iunie 1990, cei mai înalți factori decizionali în statul român la acel moment - Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, ajutați de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau,  printre care Măgureanu Virgil – directorul Serviciului Român de Informații, Sârbu Adrian – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane”, precizează Ministerul Public.

„În acest context, Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, Măgureanu Virgil şi alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naţionale au lansat un atac împotriva manifestanților aflați fizic în Piața Universității, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acțiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestații, în special liderii de opinie, precum și împotriva oricărei persoane care manifesta o oarecare formă de opoziție sau care se încadra în categorii care, în opinia lor, puteau manifesta o potenţială opoziţie, în special studenţi, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale”, acuză procurorii.

Acțiunea represivă a avut caracterul unui atac generalizat și sistematic, în cadrul căruia au fost comise următoarele fapte:

1. moartea prin împușcare a 4 persoane;
2. violul a două persoane;
3. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1311 persoane;
4. persecutarea prin privarea nelegală de privarea de dreptul fundamental la libertate și siguranță și restrângerea acestui drept, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1211 persoane.