Gill-Julien Grigore-Iacobici primește aviz negativ de la CSM pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT. Avizul lui Alex Florența, amânat

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat, miercuri, 11 martie, aviz negativ propunerii ministrului Justiției de numire a lui Gill-Julien Grigore-Iacobici ca procuror-șef adjunct al DIICOT. În cazul lui Alex Florența, candidat pentru al doilea post de adjunct, procurorii nu au reușit să ajungă la o decizie.

„Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea ministrului Justiției de numire în funcția de procuror şef adjunct al Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a domnului Gill-Julien Grigore-Iacobici, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa (1 vot da, 5 voturi nu)”, se arată în decizia CSM, potrivit Agerpres.

Practic, toţi cei cinci membri ai Secţiei pentru procurori a CSM au dat vot negativ la această propunere, iar pentru numire a votat doar ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.

În schimb, în cazul lui Alex Florenţa, care candidează şi el pentru un al doilea post de şef adjunct al DIICOT, procurorii Secţiei nu au reuşit să cadă de acord pe o soluţie (3 voturi da, 3 voturi nu), astfel încât votul va fi reluat la o şedinţă viitoare.

„Soluţie: Secţia pentru procurori, având în vedere dispoziţiile art. 62 alin. 3 raportat la art. 17 alin. 2 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, adoptat prin Hotărârea nr. 122 din 06.07.2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a hotărât înscrierea punctului privind avizarea propunerii ministrului Justiţiei de numire în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a domnului Alex Florin Florenţa, pe ordinea de zi a unei şedinţe viitoare (3 voturi da, 3 voturi nu).”

Alex Florența este în prezent procuror general al României, dar el nu a mai candidat pentru un al doilea mandat, însă a optat pentru poziția de procuror-şef adjunct la DIICOT.

Conform legii, Secţia pentru procurori a CSM emite un aviz consultativ motivat, după care propunerile făcute de ministrul Justiției, Radu Marinescu, sunt înaintate președintelui Nicușor Dan.

Dacă Secția pentru procurori a CSM dă aviz negativ, ministrul Justiției poate organiza un nou interviu cu candidatul și decide dacă menține propunerea de numire către președintele României sau o retrage și reia procedura de selecție în cel mult 60 de zile.

Potrivit Legii 303/2022, președintele poate accepta sau refuza motivat numirea, iar decizia trebuie luată în maximum 60 de zile de la primirea propunerii.

Alex Florența: „Fiind un om de DIICOT, tot timpul m-am văzut întorcându-mă în DIICOT”

În timpul interviului susținut miercuri la CSM, Alex Florența a fost întrebat de ce nu mai candidează pentru al doilea mandat de procuror general sau pentru funcția de procuror șef al DIICOT.

„Cred că o procedură de acest tip implică, după cum ştiţi, mai multe picioare la scaune şi este firesc să analizezi o întreagă arhitectură la momentul în care te înscrii într-o astfel de procedură. În al doilea rând, cred cu toată convingerea că mare parte dintre obiectivele şi proiectele, pe care mi le-am asumat în 2023, le-am adus la îndeplinire. Cred că am dus Parchetul General dintr-un punct foarte dificil în care se afla în acel an, într-un moment în care funcţionează, părerea mea, foarte bine.

Ultimele rezultate şi mai ales modul în care s-a implicat în nişte momente dificile în ultimii ani o dovedesc cu prisosinţă. Iar cifrele prezentate inclusiv recent în raportul de bilanţ cred că vorbesc de la sine. Trebuie să recunoaştem că orice poziţie de acest tip, mai ales într-o societate din ce în ce mai dinamică şi mai lipsită de răbdare, este o poziţie care erodează invariabil.

Sunt momente în care poţi să ai maturitatea să faci un pas în spate, să laşi şi alte persoane să-şi exprime o viziune managerială. Fiind un om de DIICOT, vă spun cu toată sinceritatea, că tot timpul m-am văzut întorcându-mă în DIICOT, unde să-mi termin cariera profesională”, a răspuns Alex Florenţa.

El a adăugat că ştia, din discuţii informale, faptul că vor fi procurori care vor candida pentru postul de procuror şef al DIICOT, astfel încât a fost „decent” din partea lui să lase şansa altor colegi să acceadă la această funcţie.

Gill-Julien Grigore-Iacobici: „Eficienţa DIICOT se poate realiza şi prin exercitarea funcţiei de control mai eficient”

În ceea ce-l priveşte pe Gill-Julien Grigore-Iacobici, el a fost întrebat la interviu dacă are de gând să promoveze la DIICOT un tip de management „autocrat”, de vreme ce în proiectul său a menţionat de mai multe ori cuvântul „control”.

„Nu. Nu mă regăsesc în acest stil de management. Atât în calitate de prim-procuror la parchet de pe lângă judecătorie, cât şi la parchetul tribunalului, nu am adoptat acest tip de management, dar cred că eficienţa DIICOT se poate realiza şi prin exercitarea funcţiei de control mai eficient, nu numai de către conducerea Direcţiei, cât şi de către toţi procurorii cu funcţii de conducere. Cred că controlul trebuie pus în corelare cu celelalte funcţii - coordonare, motivare, organziare şi planificare”, a răspuns el.

Tot acum, Gill-Julien Grigore-Iacobici a fost întrebat în legătură cu un dosar în care soţia şi socrul său au fost condamnaţi definitiv în 2015 pentru fraude cu fonduri europene.

De asemenea, el a fost întrebat şi despre un articol de presă, în care jurnaliştii relatau despre o mare sumă de bani, în cuantum de 420.000 de lei, primită ca donaţie de procuror de la socrii săi, donaţie care nu apare şi în declaraţia de avere a soacrei sale, Gabriela Iacobici, care este primăriţă într-o comună din judeţul Constanţa.

„Acel articol de presă este inexact, în sensul în care am primit cu titlu de donaţie de la părinţii mei, de la părinţii soţiei mele şi de la cumnatul meu, timp de doi ani, iar mama soţiei mele a declarat această donaţie, care s-a făcut în mod autentic în faţa notarului şi s-a făcut prin transfer bancar, totul a fost transparent.

Nu văd aici nicio problemă, ca să spun aşa. Eu am văzut că apare în declaraţie (depusă de soacra sa, n.r.). Iar în legătură cu ce s-a întâmplat în istoric, acum 17 ani, membrii familiei sunt reabilitaţi de peste cinci ani, sunt cetăţeni”, a răspuns Grigore-Iacobici.