Cozi kilometrice în ultima zi de pelerinaj la moaștele Sfintei Parascheva
0Astăzi este ultima zi de pelerinaj la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, la Catedrala Mitropolitană din Iași. Peste 45.000 de persoane stau încă la coadă pentru a se ruga la racla sfintei. De sâmbăta trecută și până acum peste 300.000 de credincioși s-au închinat închinat la moaște.
Până în jurul prânzului, peste 300.000 de oameni trecuseră prin dreptul rămășițelor Sfintei Parascheva. Iar coada miilor de pelerini ce-și așteaptă rândul se întinde pe kilometri întregi. Timpul de așteptare se poate ridica și la 20 de ore, potrivit Agerpres.
Reprezentanții Mitropoliei Moldovei și Bucovinei transmit că racla va reveni în interiorul Catedralei Mitropolitane atunci când numărul de pelerini va scădea.
La Sfânta Liturghie de sâmbătă, 14 octombrie, jandarmii estimează că au participat un număr record de 35.000 de persoane.
Aproape 600 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale în perioada desfășurării pelerinajului, iar aproape 50 de persoane au fost transportate la spital.
Racla Sfintei Parascheva a fost scoasă pe 7 octombrie, din Catedrala Mitropolitană din Iași, și așezată într-un baldachin construit special în Curtea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Anul acestea, credincioșii s-au putut închina și la moaștele Sf. Andrei Criteanul, aduse de la o catedrală din Grecia. Iașiul devine unul din cele mai mari centre de pelerinaj din țară și din Europa în fiecare an, în jurul zilei de 14 octombrie, când creștinii ortodocși sărbătoresc Hramul Sfintei Parascheva.
Denumită și Sfânta Vineri, Sfânta Cuvioasă Parascheva este considerată ocrotitoarea Moldovei și a oamenilor sărmani.
Nu toți oamenii apreciază religiozitatea românilor, printre ei enumerându-se și cel mai bine vândut scriitor român din ultimii ani, Igor Bergler. Acesta consideră că pelerinajul reprezintă „Evul mediu românesc” și că numărul mare de oameni oferă „Explicatia simpla a înapoierii noastre”, potrivit unei postări pe Facebook.
De altfel, mai mulți români își arată disprețul față de numărul mare de participanți, iar unor pelerini care întreabă cât de mare este coada li se răspunde într-un mod răutăcios.
România râmâne una din țările în care religia este un lucru sacru, la fel ca și în alte țări din Europa Centrală și de Est, în timp ce tot mai mulți Vest europeni se declară nereligioși.
Deși în țara noastră numărul creșinilor ortodocși a înregistrat o scădere de 2,3 milioane de credincioși, de de la 16,3 milioane de locuitori la 13,9 milioane, potrivit INS, numărul persoanelor care se declară religioase rămâne majoritar, mai mult de 85% dintre respondenții recensâmântului din 2021 au răspuns că sunt de religie ortodoxă.