Chestionar CSM: majoritatea judecătorilor spun că au resimțit o campanie publică împotriva justiției. Volumul de muncă și lipsa de personal, principalele probleme
0Aproape toți judecătorii din România susțin că au resimțit, în ultimul an, existența unei campanii publice îndreptate împotriva justiției, arată analiza preliminară realizată pe baza unui chestionar completat de magistrați. Documentul relevă tensiuni majore în sistemul judiciar, legate atât de percepția publică, cât și de funcționarea instanțelor.
Percepția publică și reacțiile instituționale privind justiția
98,1% dintre judecători au declarat că au resimțit o campanie publică împotriva justiției în ultimele 12 luni, conform rezultatelor. În același timp, 67% dintre respondenți s-au declarat de acord cu reacțiile publice ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) față de aceste atacuri, 25% au avut o poziție neutră, iar doar 8% au spus că nu sunt de acord.
Continuitatea completurilor de judecată
În ceea ce privește continuitatea completurilor de judecată, datele arată că 8,4% dintre judecători au fost înlocuiți din complet, majoritatea cu acordul lor și pentru motive considerate legitime.
Doar un singur magistrat a apreciat că schimbarea componenței completului ar fi fost realizată cu scopul de a conduce la intervenirea prescripției răspunderii penale, concluzia generală fiind că aceste situații nu reprezintă o problemă sistemică.
„Dintre cei care au fost înlocuiți, 139 judecători au arătat că măsura a fost dispusă cu acordul acestora, în timp ce alți 31 judecători au arătat au fost înlocuiți fără acordul acestora. Un număr de 169 judecători au arătat că motivele invocate pentru măsură au fost legitime/justificate, în timp ce 16 au apreciat în sens contrar. Un singur respondent a apreciat că schimbarea a fost realizată cu scopul de a conduce la intervenirea prescripției răspunderii penale, în timp ce 159 judecători au răspuns în sens contrar. Totodată, 3 judecători au arătat că au atacat actul administrativ în instanță, în timp ce 71 de judecători au arătat că nu au formulat o astfel de acțiune”, se arată informarea CSM.
Cauzele care au dus la intervenirea prescripției răspunderii penale
Referitor la cauzele care au dus la intervenirea prescripției răspunderii penale, judecătorii indică drept principal factor pasivitatea Parlamentului. Alte cauze considerate semnificative sunt durata urmăririi penale și deciziile Curții Constituționale a României. Modificările componenței completului sunt percepute ca având un impact minim, ceea ce, potrivit analizei, contrazice percepțiile vehiculate frecvent în spațiul public.
Probleme ale sistemului de justiție
Chestionarul evidențiază și probleme structurale majore ale sistemului de justiție. Volumul ridicat de activitate și lipsa normării muncii sunt considerate de o majoritate covârșitoare drept principalele dificultăți care afectează actul de justiție.
Peste jumătate dintre judecători reclamă, de asemenea, practicile administrative ale altor autorități publice care generează un număr excesiv de dosare, precum și lipsa unor măsuri de eficientizare, cum ar fi dosarul electronic.
În privința resurselor umane și infrastructurii, judecătorii semnalează deficitul de personal – atât judecători, cât și grefieri – ca fiind o problemă gravă, accentuată de blocarea concursurilor de recrutare pentru anii 2025–2026. Lipsa asistenților judecătorilor, a sediilor adecvate și a sălilor de judecată suficiente completează lista neajunsurilor semnalate de peste 60% dintre respondenți.
Totodată, magistrații avertizează că rediscutarea constantă a statutului judecătorului și discursul public de denigrare a profesiei afectează climatul organizațional și atractivitatea magistraturii. Potrivit documentului, această tendință se reflectă deja într-o scădere a interesului pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii, cu riscuri pe termen lung asupra calității actului de justiție.
Datele sunt preliminare
Datele prezentate sunt preliminare, urmând ca o analiză detaliată să fie realizată într-o etapă ulterioară.
Chestionarul a inclus un număr de 20 de întrebări, dintre care 17 au permis răspunsuri care pot fi centralizate automat, în timp ce pentru 3 întrebări au permis răspunsuri deschise (text liber). Totodată, nu a fost obligatorie completarea tuturor răspunsurilor având în vedere că unele ipoteze nu erau aplicabile tuturor judecătorilor, în raport de specializarea acestora sau de situațiile punctuale care făceau obiectul întrebărilor.